Sentimentul unui sfârșit – apariția mult așteptată
In March 01, 2012 in Carti
Într-un ritm calm, lipsit de fluctuațiile extreme care inundă din toate direcțiile beletristica din ziua de astăzi, “Sentimentul unui sfârșit” îl prezintă, dacă mai era nevoie, pe Julian Barnes ca pe unul dintre scriitorii de referință ai literaturii moderne. Romanul său, nou apărut în traducere la Nemira, este câștigător al Man Booker Prize în 2011 și readuce în lumină o atmosferă ce părea că dispăruse odată cu scriitori de renume ai trecutului.
Este un roman ce privește meditativ asupra unor aspecte esențiale, de la care ne îndepărtăm privirea tocmai pentru că nu ne place ceea ce vedem. Nostalgia bătrâneții și regretul unor memorii aparent netulburate de haosul vieții cotidiene va face cititorul de orice vârstă să înțeleagă cu mai multă ușurință dramele unei existențe încâlcite, scoase la suprafață de o scrisoare neașteptată.
Acțiunea se învârte în jurul unui bărbat ce pășește cu gravitatea experienței spre bătrânețe și care, după o viață aparent liniștită, în care a evitat cu succes cotiturile prea bruște ale soartei, primește o scrisoare la care nimeni nu se aștepta. Se pun în funcțiune, așadar, mecanisme ale readucerii aminte care păreau până atunci ruginite și uitate în nemișcare. Read the rest of this entry »
Sfidarea – Supraviețuire condiționată
In March 01, 2012 in Carti
În Sfidarea, continuare a primului volum din trilogia Jocurile Foamei, autoarea reușește să clădească, treptat, o intrigă încă și mai complexă decât cea din prima parte. Personajele nu rămân în stadiul de îndrumători impasibili prin acțiunea și timpul cărții, ci capătă umbre și un caracter mult mai complet, apropiindu-se de omenescul real al lumii ce ne înconjoară.
După ce supraviețuiește celei de-a 74-a ediții a Jocurilor Foamei, Katniss este pusă față în față cu o nouă provocare, mai mare chiar decât aceea de a lupta pe viață și pe moarte în aceeași arenă împotriva altor 22 de participanți. Felul în care reușește să dezechilibreze tactica morbidă a Capitoliului care spera să lase, ca de fiecare dată, un singur tribut în viață, atrage deopotrivă aprecierea populației însetate de motivul revoltei, dar și ura creatorilor de joc, care își pierd viața în urma deciziilor lui Katniss, și a președintelui Snow care vede în protagonistă – pericolul principal împotriva sistemului său de guvernare.
Amenințările nu întârzie să apară, iar Jubileul Pacificării devine context ideal pentru răzbunarea, aparent legală, împotriva fetei care a trecut prin foc. Ce decizii ia Snow? Cum este pedepsită Katniss și sub ce presiuni este supusă aceasta? Sunt înterbări la care Sfidarea reușește să răspundă cu o nouă serie de întâmplări fascinante, întreținute prin acțiune continuă și intrigi complexe ce decurg unele din altele. Read the rest of this entry »
Nu judeca niciodata o carte dupa coperta!
In March 01, 2012 in Carti
Desi nu este chiar pe gustul meu, m-am hotarat sa citesc romanul lui Julian Barnes – “Sentimentul unui sfarsit” la recomandarile insistente si pline de entuziasm ale unei bune prietene, cu gusturi impecabile in materie de carti, caruia i-a placut enorm si care isi dorea sa comenteze cartea cu cineva.
Stiindu-ma o indragostita incurabila de carti, a insistat zile in sir sa ii dau macar o sansa acestei carti, ridicand-o in slavi si incercand, din toate puterile ei, sa imi starneasca interesul. Desi aveam reticente, cartea a reusit sa ma surprinda placut si sa ma atraga intre paginile ei pline de mister si secrete, ranindu-mi egoul si incapatinarea mea care m-a facut sa o judec doar dupa coperta, si starnindu-mi tot mai mult curiozitatea.
Barnes s-a inspirat din romanul lui Proust, “In cautarea timpului pierdut”, dar fara nimic din scopul abstract al romanului, din umorul si ansamblul incredibil realizat de caractere. Read the rest of this entry »
Timpul ca oglinda-Cartea copiilor
In February 27, 2012 in Carti
Problema: la cartile deosebite cum numai dupa o perioada lunga apuci sa le citesti este foarte foarte (am zis foarte ?) greu sa scriu o recenzie cat de cat apreciabila mie insumi in primul rand.
Dar din cauza ca pret de cateva zile (5) m-a furat din cotidian, acel loc gri si apos din vremea noastra, mi-a prins inima, ochii (ei se mai plang din cand in cand-cer cate o pauza), sufletul pe taramuri cum numai cartile le poseda, datoria s-a transformat in placere.
De citit am terminat acum doua zile dar desi ieri nu am deschis-o, nu cred ca este necesara multa imaginatie si un nivel inalt de IQ la ce m-am gandit eu toata ziua, cine stie poate si noaptea, dar nu comentez, cu subconstientul nu se stie. Banuiesc si probabil aveti dreptate.
„Cartea copiilor” are in jurul ei acel mister de aurora ce porneste din arhitectura cartii, saga de familie ce presupune o lunga cronologie de viata dar si un reusit puzzle intr-un decor temporal cel putin inteligent ales, daca nu extrem de potrivit pentru a fi si oferi o poveste. Si ce poveste! saga autoarei nu are un personaj central sau predominant iar desfasurarea ei este una calma, exact ca suspansul oferit de o linie dreapta, la trecerea timpului, urmarind 2-3 personaje in care fiecare personaj este o familie numeroasa. Read the rest of this entry »
