Evantaiul lui Yasumi
In January 15, 2014 in Carti, Istorie, Romanul de dragoste
Suhokawa Yasumi este o tanara care pana la varsta de optsprezece ani si-a trait viata in compania unchiului si a mamei sale. Dupa ce au decedat amandoi, descopera ca a ramas singura pe lume si este nevoita sa se indrepte spre Kyoto, cautand sa isi cunoasca tatal si fratii. In plus, isi doreste sa se infatiseze la curtea imparateasca pentru a reabilita numele familiei din partea mamei, in cadrul clanului Fujiwara.
O mare parte din roman ne prezinta peripetiile lui Yasumi pe drumul sau spre Kyoto. Cumva calatoria ei se aseamana cu cea a unui personaj de basm, doar ca cei care ii ies in cale spre a o ajuta sau incurca, nu sunt creaturi fantastice, ci oameni ca toti oamenii, si totusi deosebiti prin educatie, pozitie sau curaj.
Odata ajunsa la Kyoto, Yasumi se vede din nou pusa la incercare. Din descrierea cartii, aflam ca fata nu avea o educatie aleasa, fiind o “micuta barbara”. Insa, din paginile romanului aflam ca “Yasumi cunostea mai bine de cinci sute de caractere chinezesti, stia sa faca ceaiul cu intreg ritualul cuvenit, cunostea arta machiajului, arta decoratiei florale, stia sa manuiasca evantaiul cu o neasemuita pricepere, iar mama ei o invatase cum sa compuna poeme scurte, waka, atat de appreciate la curtea din Kyoto, pe care doamnele le ofereau pe varful evantaiului, doar pentru a se lasa mai bine curtate.” Cu toate acestea, cunostintele sale erau limitate, si in continuare o vedem in postura de eleva silitoare, care infloreste in tot ceea ce isi propune. Si norocul are un rol foarte important in ascensiunea ei rapida, ajungand sa cunoasca adevarate personalitati ale timpurilor prin diverse coincidente fericite. Read the rest of this entry »
Cartea trista a unui scriitor trist
In December 13, 2011 in Amintiri, Autori, Romanul de dragoste
Un material de Pontoș Cristian
Este foarte posibil ca din cauza fratelui sau Thomas Mann si a mult celebratului sau Munte Vrajit, fratiorul sau mai mare, Heinrich Mann a stat intr-un con de penumbra, din cartile sale fiind cunoscut „Ingerul Albastru”, si acesta intr-un cerc foarte restrans din nefericire. De asemenea, din cate am aflat, este si singura carte ecranizata a autorului, in 1930 productia numindu-se „The Blue Angel-Der Blaue Engel”, film ce a dat o actrita nemuritoare a cinematrografiei: Marlene Dietrich.
Romanul are o nuanta de satira, o doza concentrata as putea spune, indreptata spre societatea burgheza germana intruchipata in figura personajului profesor Raat – desi elevii sai il numesc cu porecla de Unrat – un profesor in a carui clasa, democratia este o fantezie indrazneata, tiranic si draconic cu elevii sai, elevi care sunt la momentul de a invata si alte materii pe langa cele aflate in programa scolara.
Gossip Girl: Un trio infernal
In November 30, 2011 in Amintiri, Autori, Carti, Junior, Literatura contemporana, Romanul de dragoste
Un material de N.S.
Volum după volum am urmărit cu sufletul la gură aventurile scandaloase prin care trec năbădăioșii adolescenți din Upper East Side, cartierul șic din New York. Am râs, am bârfit cu și despre ei, ce să mai, am petrecut clipe foarte plăcute, care ne-au făcut să-i îndrăgim, să-i invidiem puțin, uneori, sau pur și simplu să fim curioși ce se mai întâmplă în viața lor.
Dar ceea ce n-am aflat, încă, este cum a început totul: cum au început să se iubească – și să se urască – între ei și de ce relațiile lor au fost atât de tumultuoase. Iată că, odată cu ”Un trio infernal”, editura Nemira ne satisface și această curiozitate:
La început au fost trei adolescenți nemaipomeniți și inseparabili în prietenia lor, ”trei mușchetari pur și simplu fabuloși”: Serena van der Woodsen, Blair Waldorf şi Nate Archibald. Nate era invidiat de toți colegii săi de școală pentru prietenia cu cele două frumoase fete, în timp ce acestea erau considerate zeițe de către fetele cu care erau colegi, datorită privilegiului de a ieși cu un tip atât de superb ca Nate. Desigur, amândouă fetele erau îndrăgostite nebunește de ochii verzi ai lui Nate, deși niciuna nu îndrăznea să-și facă simpatia publică. Read the rest of this entry »
Eu sunt numărul patru – Pittacus Lore
In November 28, 2011 in Autori, Carti, Fantasy, Junior, Literatura contemporana, Romanul de dragoste, SF, Suspans
Un material de Cristian Pataki
“Trei sunt deja morţi, eu sunt Numărul Patru“, este un început care te face să-ţi curgă apa-n gură, dacă devorezi lectura sci-fi. Această „fantezie” îţi oferă şi câteva scurte momente horror care te fac să-ţi încordezi muşchii de la picioare. Bine, nu ajungi să faci cârcei, aşa cum am păţit în copilărie urmărind Jack spintecătorul, dar să nu uităm că un film este la fel de „gustos” precum o gumă de mestecat second-hand. Iar ca un bonus, filmul face să semene foarte mult cu The Twilight, ceea ce îi dă un gust de parodie.
Ştiind cât de antrenantă este cartea, am vrut să văd neaparat şi filmul! Chiar zilele trecute am auzit de apariţia lui. Aşadar, vă sugerez ca înainte de toate, să citiți cartea, pentru a experimenta o savoare cât mai intensă. Continuați apoi cu orice altă carte sau cu vizionarea unui cu totul alt film…
Ecranizarea este placută dacă îţi plac bătăile de joc, ştiind deja din roman anumite momente, distorsionate fără pic de bun simţ artistic, caracteristic Hollywood-ului. Idem şi faţă de lucrările Dune (Frank Herbert) sau Profeţiile de la Celestine (James Redfield) şi cu siguranţă a multor altora.
