Sfanta Manastire Arnota – un tezaur romanesc
In January 25, 2012 in Carti, Religie
Acum cateva saptamani, discutam cu un bun prieten pe o tema interesanta si anume: stim despre diferite monumente sau creatii artistice straine, dar despre cele de la noi, te poti considera caz fericit daca le afli numele si ceva informatii lacunare. Am inceput astfel pentru ca incep sa cred ca aceasta situatie destul de jenanta (pentru mine) se schimba.
In acest mod, aceasta carte despre Manastirea Arnota mi-a furnizat detalii deosebite din istoria romanilor si despre stilul in arta, ce a conferit un adevarat complement in arta religioasa. Acest volum, Sfanta Manastire Arnota-istorie si spiritualitate, bifeaza la capitolul realizarii unui scurt istoric si la arhitectura, podoabe si remarcabila pictura, reprezentand registrul artistic.
Manastirea este ortodoxa, situata in judetul Valcea, comuna Costesti, poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril si este socotita una din cele mai mari si reprezentative manastiri din Romania. Ctitorul ei este Matei Voda, a fost ridicata in intervalul 1633-1636 si le va servi drept mormant atat ctitorului, cat si Domnitorul Matei Basarab. Read the rest of this entry »
Aristotel la Muntele Saint-Michel
In November 17, 2011 in Autori, Carti, Istorie, Religie
“Aristotel la Muntele Saint-Michel – Rădăcinile greceşti ale Europei creştine” este poate una dintre cele mai importante publicaţii ale acestui început de secol 21. Cartea istoricului medievist francez Sylvain Gouguenheim vine să clarifice un mit care risca să devină un adevărat snobism al intelectualităţii occidentale. Volumul său are potenţialul să devină o carte de referinţă pentru cei îndrăgostiţi de istoria şi cultura Europei.
Cu siguranţă că această carte va genera o adevărata reevaluare a modului în care suntem obişnuiţi să percepem influenţa antichităţii asupra cotidianului, mai ales „rădăcinile greceşti ale Europei”. Mai mult ca sigur va avea, pe măsură ce va fi tradusă în mai multe limbi, acelaşi impact pe care l-au avut la vreme lor cărțile lui Jean Gimpel „Revoluţia Industrială în Evul mediu” şi „Constructorii Goticului” pentru o opinie publică care încă mai credea în acele „Dark Ages” în care creştinismul ar fi aruncat Europa pentru „1000 de ani”.
Influenţa Bizanţului asupra civilizaţiilor ortodoxe contemporane
In August 09, 2011 in Eseu, Istorie, Religie
Un material de Damian AnfileAristotel la Muntele Saint-Michel
In May 30, 2011 in Carti, Istorie, Religie
Aristotel la Muntele Saint-Michel.
Rădăcinile greceşti ale Europei creştine
Sylvain Gouguenheim s-a născut în 1960 şi în prezent este profesor de istorie la École Normale Superieure (ENS) de la Lyon, istoric şi medievist care s-a distins, în primul rând, prin lucrările sale despre Ordinele Teutonice, precum şi prin cercetările despre mistica renană şi promotorii ei. Din octombrie 2010 face parte din prestigiosul grup de cercetare Internationale Kommission zur Erforschung des Deutschen Ordens, fiind unicul membru francez.
Este autorul unor prestigioase lucrări, precum: Reforma gregoriană. De la lupta pentru sacru la secularizarea lumii (2010), Perspective asupra Evului Mediu: 40 de istorii medievale (2009),Cavalerii teutoni (2007), Falsele temeri ale anului 1000: aşteptarea sfârşitului veacurilor sau aprofundarea credinţei? (1999), Sibila Rinului: Hildegarde de Bingen, abatesă şi profetesă renană (1996).
Aristotel la Muntele Saint-Michel. Rădăcinile greceşti ale Europei creştine este o invitaţie făcută tuturor cititorilor de a descoperi un text palpitant, bine documentat, curajos, ce restabileşte adevărul prin mărturii istorice. Bizantinii şi creştinii sirieci au reluat cultura greacă, şi-au apropriat ideile sale esenţiale, au tradus-o şi au transmis-o în Evul Mediu lumii occidentale, cu care aceşti mari uitaţi ai istoriei aveau relaţii foarte variate, datorate mai ales faptului că împărtăşeau cu toţii aceeaşi credinţă – liant esenţial al unor popoare şi limbi variate în universul unic al creştinătăţii.
Sirieci şi bizantini, clerici occidentali, cum ar fi Iacob din Veneţia, au replămădit şi transmis cultura greacă antică, de multe ori într-o „fericită concurenţă” cu învăţaţii arabi de la curţile califilor. Ce le datorează Europa tuturor acestora? Care este contribuţia veritabilă a unor creştini de limbă siriacă? Şi care este realul impact al activităţii prolifice a unor traducători învăţaţi din Europa medievală asupra dezvoltării culturii noastre? Care era situaţia reală în schimburile culturale dintre creştinătate şi Islam? La aceste interogaţii, dar şi la multe altele, la fel de pasionante, autorul încearcă să răspundă într-o gamă variată a istoriei mentalităţilor, trasând parcursul cultural de la Europa occidentală la Bizanţul moştenitor al antichităţii greceşti şi la califatele arabe din Evul Mediu.
