LOGOFATUL DE TAINA de Rodica Ojog Brasoveanu

In December 15, 2010 in Carti, Suspans

Nu ma asteptam sa gasesc in ‘Logofatul de taina” un veritabil roman de capa si spada. Recunosc ca dna Ojog-Brasoveanu m-a cucerit definitiv- pe mine, impatimita acestor tip de romane. M-au captivat faptele, stilul povestirii, fluenta romanului se, de ce sa nu recunosc, m-a fascinat Radu Andronic.

Povestea e simpla, dar captivanta si plina de intrigi, rasturnari de situatii, putin umor, un usor iz de dragoste…

Am simtit alaturi de Radu Andronic toate tulburarile acelor vremuri, am tremurat la dramaticele schimbari de registru, am ramas surprinsa de curgerea- devenita apoi fireasca- a evenimentelor..am trait mii de emotii contradictorii alaturi de acest muschetar autohton.

Acum ma pregatesc sa citesc “Ochii jupanitei” si deja m-am pregatit sufleteste pentru noi aventuri minunate.

Pe curand!

Material de Oncioiu Malina.

Comentarii (0)

Peripetiile lui Tuf : inginer ecologic, comerciant spatial si nu in ultimul rand un vegetarian iubitor de pisici

In December 10, 2010 in Carti, SF

Am cautat de mult timp aceasta carte in limba romana si in sfarsit am gasit-o! Am citit originalul in limba engleza, dar vreau sa cumpar cartea pentru a o face cadou unui prieten care nu cunoaste foarte bine ‘’limba lui Shakespeare’’ .

Putem sa simtim in ‘’Tuf Voyaging’’ (Peregrinarile lui Tuf) proza iute, clara si precisa cu care George R.R. Martin ne-a incantat in seria ‘’A song of ice and fire‘’, sau in nuvele precum: ‘’Sandkings’’, ‘’The stone city’’, ‘’The glass flower’’, etc. Chiar daca initial au fost publicate separat povestirile care alcatuiesc romanul se imbina perfect reusind sa ne delecteze cu peripetiile lui Tuf: inginer ecologic, comerciant spatial si nu in ultimul rand un vegetarian iubitor de pisici.

Chiar daca se lupta cu monstri plini de ostilitate sau incearca sa detroneze un tiran nemilos Tuf reuseste cu ingeniozitate sa depaseasca toate obstacolele ce-i ies in cale. Nu ai cum sa nu-l simpatizezi pe acest onest comerciant aruncat intr-un ghem de intrigi.

Ca si in ‘’The way of Cross and Dragon‘’ avem in ‘’Peregrinarile lui Tuf’’ o religie total diferita de cele cu care suntem obisnuiti noi pe Pamant. Locuitorii planetei S’uthlam sunt niste finite placute care venereaza procreerea. Tuf este chemat pentru a-I ajuta pe ‘’ S’uthlamezi’’ sa le rezolve unele probleme, dar dupa interventia sa de cele mai multe ori lucrurile se complica si mai tare .

Ca si majoritatea lucrarilor lui Martin si ‘’ ‘’Peregrinarile lui Tuf’’ poate fi citita si inteleasa pe mai multe niveluri: poate fi privita ca si o simpla carte de aventuri, sau poate fi citita ca si o carte filosofica. Daca Kress in ‘’Sandkings’’ se juca de-a Dumnezeu, la fel o face intr-un fel si Tuf cand aflandu-se in posesia navei Ark ii ajuta pe S’uthlamezi si nu numai. Nu putem sa nu facem o comparatie intre problema suprapopularii Terei si problema suprapopularii S’uthlamului. Lipsa de resurse si de hrana poate duce la disperare si la compromisuri. Martin trage si aici un semnal clar de alarma, problemele rezolvate de Tuf de cele mai multe ori nu se datoreaza unor catastrofe ecologice ci birocratiei, megalomaniei, ignorantei, fanatismului religios…

‘’Peregrinarile lui Tuf’’ poate fi privita si ca un bildungsroman, in care Tuf evolueaza de la un comerciant umil si ipohondru la un om cu o mare incredere in sine, incredere data, ce-i drept, de stapanirea accidentala a unei nave cu puteri nebanuite.

Ca sa rezum cele scrise mai sus pot spune ca aceasta carte este inteligent scrisa, amuzanta, captivanta si o recomand tuturor iubitorilor de science-fiction.

Comentarii (5)

Matematicǎ science – fiction – “Ultima teoremǎ”, de Arthur C.Clarke şi Frank Pohl

In December 08, 2010 in Carti

O carte science fiction despre matematicǎ este (paradoxal) destul de rar întâlnitǎ în literaturǎ. Motivul este simplu – sunt puţini scriitori de science fiction care stǎpânesc matematicile avansate şi sunt capabili sǎ le transfere în domeniul literar.

“Ultima teoremǎ” aduce în prim plan rolul ştiinţei nu numai în dezvoltarea omenirii, ci şi în salvarea acesteia. Cartea vorbeşte despre ultima teoremǎ a lui Fermat, o enigmǎ matematicǎ ce încǎ fascineazǎ creierele din toatǎ lumea. La fel se întâmplǎ şi cu personajul principal al cǎrţii, Ranjit Subramanian, care devine obsedat de faimoasa teoremǎ a lui Fermat, zice-se elaboratǎ în 1637 dar nerezolvatǎ … pânǎ în 1995, când englezul Andrew Wiles a publicat o demonstraţie de 100 de pagini. Din pǎcate, lumea matematicǎ a fost nemulţumitǎ de aceastǎ demonstraţie, pentru cǎ… folosea metode prea avansate pentru timpul lui Fermat.

Între timp, fiinţe extraterestre denumite Marii Galactici detecteazǎ explozii fotonice de pe Pǎmânt (rezultate din detonǎrile de bombe nucleare. Marii Galactici controleazǎ destinele mai multor rase de nivel superiod şi ordonǎ uneia dintre ele sǎ trimitǎ mesaje de tip “încetaţi şi demobilizaţi-vǎ” cǎtre pǎmânteni. Consecinţele nerespectǎrii acestor avertismente pot fi (ca în majoritatea romanelor science fiction) drastice pentru rasa umanǎ, însǎ cu toate acestea mesajul nu este primit cum ar trebui de aceasta…

Romanul “Ultima teoremǎ” poartǎ cititorul prin câteva dintre temel majore ale sf-ului, atât de dragi lui Clarke sau lui Pohl. Întâlnim aici clasicii extratereştri (din pǎcate din ce în ce mai rari în romanele sf din ultimii ani), conflictele inter-umane, imposibilitatea de comunicare între pǎmânteni şi extratereştri. Cu alte cuvinte, un regal science fiction pentru toţi pasionaţii genului, dar şi pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu genul şi vor o introducere în domeniu reuşitǎ.

Mai existǎ un motiv pentru care aş recomanda lectura acestui roman: cuplul de autori. Pe Arthur C. Clarke probabil cǎ l-aţi cunoscut deja din ciclul de patru romane “Odiseea spaţialǎ”. El este vizionarul care a introdus rasele extraterestre superioare, care supravegheazǎ constant omenirea. Clarke a inventat conceptul de satelit geostaţionar şi ştie sǎ îmbine magistral invenţiile ştiinţifice cu eterna curiozitate a omenirii, spre diverse şi interesante aventuri spaţiale.

Pe de cealaltǎ parte, Frederik Pohl este un alt celebru scriitor de science fiction, mai puţîn cunoscut în România însǎ la fel de prolific şi de imaginativ ca şi Clarke. Frederik Pohl este şi el unul dintre creatorii de rase extraterestre misterioase şi interesante – vezi de exemplu rasa Heechee din ciclul cu acelaşi nume. Pǎmântenii vǎzuţi de el sunt nişte aventurieri care îşi depǎşesc limitele pânǎ la limita auto-distrugerii –şi aşa se întâmplǎ şi în romanul sf “Ultima teoremǎ”. Întrebarea este – va fi salvatǎ omenirea şi dacǎ da, de ea însǎşi sau de înţelepciunea raselor extraterestre?

Dacǎ sunteţi curioşi sǎ aflaţi rǎspunsul, vǎ invit sǎ citiţi acest roman magistral.

Comentarii (1)

Cimitirul animalelor – groaza si revolta omului confruntat cu ideea mortii

In December 06, 2010 in Carti, Horror

In toate cartile maestrului genului horror cititorul va gasi o anumita doza de imaginatie morbida si impletire a unor stari de spirit si sentimente contradictorii, de la fericire, compasiune, iubire, prietenie, pana la nebunie, ura sau dezgust in fata odioaselor vicisitudini ale vietii. “Stephen King” realizeaza prin romanul “Cimitirul animalelor” o teribila analiza a vietii unei familii marcate de pierderea in conditii tragice a unora din membrii ei. Sentimentul acut de revolta la adresa divinitatii si influentele malefice din preajma casei familiei Creed il vor duce pe Louis, capul acesteia, la alunecarea vertiginoasa, in decursul a mai putin de un an, catre zona intunecata si infricosatoare a nebuniei si sanatatii mintale precare.

Cititorului i se intipareste destul de adanc o propozitie din ‘prologul’ cartii, de dinaintea primului capitol: “Moartea este un mister, iar inmormantarea este un secret.” Astfel putem spune ca tema cartii devine evidenta inca de la inceput, iar surprizele ascunse de autor asteapta sa fie descoperite de cel aflat in fata paginilor. Se releva iarasi acel stil arhicunoscut al ‘regelui’, in care momentele de acalmie sunt urmate rapid de clipele tensionate caracteristice literaturii de suspans. Aceasta scriere terifianta contine elementele intalnite in genul horror, dar si pe unele din textele fantasy, thrillerele psihologice sau creatiile literare cu vagi abordari filosofice si religioase.

Romanul prezinta desfasurarea cosmarului trait pe viu de familia Creed, odata cu mutarea acesteia din Chicago in Ludlow, orasel din Maine, aflat la o distanta acceptabila de Aeroportul Bangor, si la cateva ore bune de Vestul Mijlociu. “King” strecoara subtil in roman anumite detalii conectate la biografia sa, cum ar fi pierderea suferita de Louis in copilarie, slujba acestuia la Universitatea Maine din Orono (unde a studiat “S.K”.) si altele, eventual, ce pot fi descoperite de cititor. Louis, Rachel, copiii – Ellie si Gage, motanul Church, vor avea inca din prima zi dovezi ale unui loc prevestitor de rele, dar, in ciuda ranilor, ce-i drept minore, capatate de Gage si Ellie, niciunul nu va considera, pentru o perioada, ca ‘avertismentele’ si superstitiile respective sunt serioase si intemeiate.

In prima zi de lucru la dispensarul universitatii, Louis va trebui sa infrunte o situatie dramatica, dupa ce un baiat, Victor Pascow, a suferit un accident bizar si de neinchipuit. Acest moment pare sa fi fost declansatorul nebuniei generale in cadrul familiei Creed. Louis si restul familiei sale gasesc adevarati prieteni in vecinii de peste drum, Jud si Norma Crandall. In urma unor discutii din cursul serilor petrecute pe terasa lui Jud, la o bere, Louis intrezareste existenta anumitor secrete bine pastrate de batranul octogenar. Jud dezvaluie, partial, fragmente ale tainelor din Cimitirul Animalelor, un loc situat la cateva mile in spatele casei lui Louis, gasit prin urcarea unei carari, care se pierde in padurea misterioasa din varful dealului. In locul respectiv au fost ingropate cadavrele animalelor de companie ale copiilor din Ludlow, si astfel se arata un atasament special si fascinant.
Read the rest of this entry »

Comentarii (1)