« Acesta este stilul vechiului New York…stilul oamenilor ingroziti de scandal, mai mult decat de boala ,care puneau bunul simt mai presus de curaj si considerau mai lipsit de politete comportamentul celor care le provocau “scene”decat scenele in sine…»

Daca am putea sa ne teleportam in societatea new-yorkeza de la sfarsit de secol XIX, am putea constata ca nu este cu nimic mai diferita de societatea in care traim in prezent. De fapt, Anna Godbersen prin romanul  ei, Lux, deschide inaintea cititorului o imagine cu totul noua a unei epoci pline de fast, superficialitate si viciu, ascunse in spatele manierelor elegante. In loc de Gossip Girl-ul secolului XXI, pasiti impreuna cu cinci adolescente, maturand cu rochiile elegante salile de bal si starnind admiratia asistentei masculine sau dimpotriva ,invidia celorlalte domnisoare aspirante la soti cu avere si renume, in societatea cosmopolitului New York al anului 1899.

Sa descoperi societatea vremurilor acelea din perpectiva personajului feminin, Elizabeth Holland, care traieste pe propria-i piele rigorile lumii in care s-a nascut si-a crescut, poate fi de-a dreptul stupefiant. Fiecare pagina pe care o parcurgi te face sa realizezi ca lumea ei este asemanatoare unui corset, un corset menit sa fie rigid, sa ascunda adevarul si sa creeze o iluzie. Citeste mai mult »

De ce Povestea lui Lisey? Poate pentru ca este ultima carte de Stephen King citita sau poate pentru ca il consider de fapt un roman de dragoste. Cine l-a citit pe Stephen King a remarcat faptul ca romanele sale sau nuvelele pot fi numite in orice fel numai romane de dragoste nu. Am descoperit in acest roman o latura a autorului pe care nu o credeam existenta, o maturizare artistica poate. Construieste un personaj intr-o permanenta contradictie  vulnerabil dar in acelasi timp puternic, obsedat de trecutul de care nu se poate rupe, dar ajunge sa spere in viitor, speriat de o lume ireala, uneori demonica, dar gata sa o infrunte daca acest lucru salveaza viata unei persoane iubite.

Daca ar fi sa ma raportez la alte romane as spune ca acest personaj este un barbat deosebit, dar spre surpriza mea este vorba despre o eroina, o femeie. In putine carti (poate doar Dolores Clairborne) toata naratiunea se bazeaza pe un singur personaj feminin – Lisey. Va intrebati care este subiectul cartii? – dragostea, asa cum nu credem ca mai exista decat in filme sau in carti. Dragostea puternica, intensa, capabila de sacrificiu care trece bariera viata/moarte, care dureaza vesnic si aici pe Pamant, dar si in alta lume, un univers altenativ numit Bu-Luna. Este normal sa existe si o tenta de paranormal doar vorbim de Stephen King. Eroina, Lisey, sotia unui scriitor de success ne poarta de-a lungul tumultoasei, dar frumoasei relatii cu Scott pana la moartea acestuia. Anii trecuti de la moartea lui nu au slabit cu nimic dragostea, cei doi fiind intr-o pemanenta conexiune ireala, dar totusi palpabila. Citeste mai mult »

W.E.B. Griffin este autor  a 36 de romane in 6 serii, toate listate in The New York Times, The Wall Street Journal si alte liste bestseller, mai mult de 40.000.000 de carti fiind listate in mai mult de 10 limbi printre care ebraica, chineza, japoneza, maghiara s.a. Romanele lui Griffin sunt cunoscute pentru acuratetea lor istorica, fiind laudate de The Philadelfia Inquirer. Cu fundal in comunitatile militare, inspirat din experienta sa de a crea o poveste contemporana, tine cititorul pe marginea scaunului pana la terminarea lecturii.

In Ostaticul Charley Castillo lucreaza cu Departamentul de Securitate Nationala dar devine omul la care presedintele apeleaza cand are nevoie de o investigatie discreta… si nici o situatie nu cere o mai mare discretie decat una singura de acum inainte; presedintele – fara nume – il recompenseaza in slujba de a determina cine a rapit sotia unui diplomat american, ucigandu-i sotul. Castillo este tanarul dar tipul care poate face multe, omul care se invarte in diferite cercuri sociale cu usurinta si reuseste sa-i determine pe oameni sa faca lucruri, in timp ce el se implica in rezolvarea cazului. Charley se foloseste de posibilitatea de a incerca sa se faca o buna cunostinta cu un personaj politist feminin precum si cu un gangster de arme. Citeste mai mult »

Daca Dumnezeu si diavolul s-ar intalni la un picnic (la margine de drum) si ar trimite un ambasador spre Pamant ales dupa gustul amandurora, Palmer Eldritch ar fi singura alegere posibila.

Milionarul cu mana robotica, ochi artificiali si dinti de metal, e unul dintre cei mai infricosatori profeti imaginati vreodata, iar Philip K. Dick are meritul de a-i fi conceput o  misiune pe masura. Palmer Eldritch a calatorit in cautarea marginii galaxiei, poate si a universului, de unde aduce pe planeta o scriptura de alt fel: drogul Chew-Z. Mesteci si visezi.

Timpul acestei schimbari este vazut din punctul de vedere a unui personaj condamnat la mai multe puncte de vedere – Barney Mayerson este cel mai bun precognitiv din departamentul de marketing al P.P. Layouts, cea mai mare companie producatoare de ‘surogate’ si miniaturi pe care populatia deziluzionata a Terrei si coloniile inconjuratoare le folosesc in ‘excursiile’ lor euforice.

Secretul succesului pe care aceasta carte l-a avut asupra mea se datoreaza in primul rand faptului ca Eldritch nu este singurul stigmatizat. Dincolo de personajele principale, care isi oblojesc si se zbat sa ascunda propriile lor rani imposibil de acoperit, intreaga societate imaginata de Philip K. Dick in aceasta carte duce crucea grea a spleenului si a deziluziei profunde. Acestea sunt inecate intr-un amalgam de surogate, euforice si, pentru unii, viata la ‘tara’, daca exilul pe coloniile extraplanetare poate fi indulcit cu acest nume indulgent. Citeste mai mult »