Cartile m-au fascinat dintotdeauna. Pentru mine sunt cufere pline de comori mai stralucitoare decat aurul si pietrele pretioase, porti stelare ce-ti ofera acces nelimitat spre lumi fantastice alcatuite numai si numai din cuvinte, tinuturi pe care nu le-ai vazut niciodata, dar totusi sufletul tau tanjeste dupa ele (Gondor, Eriador, Narnia,  Shannara, Alagaësia, Deltora, Arrakis, Hogwarts, Gethen, Westeros), ferestre larg deschise catre locuri foarte reale pe care insa nu vei apuca poate sa le vizitezi vreodata. Iar cartile editurii Nemira ilustreaza perfect cele spuse mai sus.

O astfel de fereastra e Forma apei, de Andrea Camilleri, care ne ofera o felie savuroasa din Sicilia, cu oamenii ei “care vorbeau un dialect de neinteles, parca facut mai mult din taceri decat din cuvinte, din indescifrabile miscari din sprancene si din cute imperceptibile itite din cand in cand pe obraz”, cu traditiile, superstitiile si cutumele uneori de neinteles pentru un strain. Citeste mai mult »

Ideea de sfarsit al lumii a procupat omenirea din cele mai vechi timpuri. Astfel, vikingii considerau fatidic anul 1000 d.Hr. si in acest sens au tinut un indelungat ospat in asteptarea sfarsitului. Sfarsitul s-a lasat asteptat, proviziile s-au terminat, iar consecinta tragica a fost moartea a peste doua treimi din populatie din lipsa hranei.

In lumea crestina, sfarsitul lumii era rezervat anului 2000… an care a trecut si el de ceva timp peste noi. In realitate, Iisus Hristos raspunde astfel cand e intrebat despre sfarsitul lumii: « Doar Dumnezeu Tatal stie cand va veni sfarsitul lumii.» Cu alte cuvinte, Apocalipsa poate veni oricand: maine sau peste un miliard de ani.

Sunt foarte multi factori de cauzalitate de urmarit: razboi nuclear total, eruptii vulcanice majore, ciocniri cu asteroizi gigantici sau comete. Desi progresele omenirii au fost remarcabile in ultimele doua secole, Universul si fortele care-l guverneaza raman cu multe necunoscute si mistere pentru mintea umana. Citeste mai mult »

Katniss crede ca nimic rau nu i se mai poate intampla acum, ca a castigat Jocurile foamei. Nimic nu poate fi mai groaznic decat ceea ce a avut de infruntat in Arena.

Dar presedintele Snow e furios. Pentru ca ultimii ramasi in viata in arena erau ea si Peeta, si niciunul dintre ei nu il putea omori pe celalalt, Katniss i-a propus sa manance niste fructe otravite pentru a muri amandoi, daca nu pot trai amandoi, iar astfel Jocurile sa nu aibe niciun castigator.

Au fost opriti inainte de a se sinucide si declarati amandoi invingatori, dar felul in care ea a reusit sa faca lucrurile sa fie asa cum vroia ea si sa sfideze Capitoliul le-a dat sperante si altor rebeli, iar de aici pana la o revolutie in adevaratul sens al cuvantului mai e doar un pas.

Presedintele Snow nu are cum sa opreasca revolutiile, decat daca o omoara pe conducatoarea lor, cea care le-a dat sperante: Katniss. Dar nu o poate face oricum, pentru ca populatia s-ar revolta si mai rau daca ea ar fi ucisa, dar presedintele gaseste o cale inteligenta, sadica si legala: o baga din nou in Jocurile foamei. Citeste mai mult »

Imi plac romanele politiste, in special cele care au drept eroi personaje absolut surprinzatoare ori cele ce se petrec in vremuri si locuri la care nu te-ai fi gandit vreodata. De aceea sunt fan Alan Bradley (detectivul lui are 11 ani si e o fetita precoce, Flavia de Luce, cu preocupari neasteptate-chimia, in special otravurile), Danila Comastri Montanari (autoarea seriei Mistere in Roma Antica, investigate de senatorul Publius Aurelius Statius), Bernard Knight (cu al sau coroner, Sir John de Wolfe, cercetand mistere medievale) ori Isaac Asimov, creatorul lui Elijah Bailey si R.Daneel Olivaw,  investigatori din viitorul extrem de indepartat, ca sa numesc doar pe cativa dintre favoritii mei.

Acum am adaugat nume noi la colectie – Ingrid J Parker si “detectivul” ei, functionarul imperial Sugawara Akitada din Japonia secolului al XI-lea . Actiunea romanului se petrece in Luna Fara Zeu, noiembrie, anul 1014, perioada Heian, numita astfel dupa Heian Kyo (azi Kyoto), capitala imperiului in acele vremuri, epoca recunoscuta mai ales pentru arta si literatura sa, cand budismul castigase adepti din ce in ce mai multi, mai bogati si mai influenti, iar puterea trecea pe nesimtite din mainile imparatului in cele ale clanului Fujiwara. Citeste mai mult »