Gardner Dozois – The Year’s Best Science Fiction (vol. 1)
In March 18, 2009 in SF
Gardner Dozois este un celebru editor si scriitor de science fiction cu numeroase premii la activ. Printre acestea putem enumera cele cincisprezece Premii Hugo – record absolut – pentru cel mai bun editor profesionist, obtinute intre 1984-2004, cand a editat revista Asimov’s Science Fiction, cincisprezece Premii Locus castigate dupa 2004, ca editor al prestigioasei antologii TheYear’s Best Science Fiction (publicata anual din 1984), iar ca scriitor a fost distins cu doua Premii Nebula, pentru povestirile The Peacemaker (1983) si Copilul diminetii (1984). Toate aceste date despre cariera prolifica a lui Dozois sunt indeajuns de satisfacatoare, zic eu, putand starni interesul oricarui pasionat de SF, dar si altor cititori.
Acest prim volum, aparut la Editura Nemira in 2007 cuprinde texte din cea de-a 23-a colectie anuala a The Year’s Best Science Fiction, publicata in 2006. Pentru acest volum, Gardner Dozois a fost rasplatit cu Premiul Locus 2007 pentru cea mai buna antologie a anului. Este deci de inteles aprecierea fanilor si criticilor, varietatea povestirilor si nuvelelor, de calitate ridicata, intalnite in culegerea de fata justificand din nou afirmatia care descrie cel mai bine Antologiile lui Gardner Dozois : o “venerabila institutie” a genului SF.
La inceputul culegerii ni se ofera nuvela britanicului Ian McDonald, Mica zeita, care poate fi inclusa in genuri literare precum SF si Fantasy. Subiectul nuvelei il reprezinta calea urmata in viata de o tanara din India unui viitor al diversitatii si complexitatii culturale, in care tehnologia de varf coabiteaza cu stravechile rituri, traditii, credinte si obiceiuri, alaturi de extremele bogatie exorbitanta – saracie dusa la limita de jos a supravietuirii de pe o zi pe alta. Este prezentat drumul parcurs de tanara indianca de la o simpla persoana la o zeita, pregatirile prin care trece eroina si aventurile traite lasand impresia unei calatorii initiatice. Ni se descriu elementele caracteristice si detaliile culturii hinduse – zeitati, feluri de imbracaminte, locuinte si temple etc. – in contextul dezvoltarii tehnologice, evidentiata prin robotii din garda imperiala, arme si obiecte futuristice samd. Suspansul si tensiunea reiesite din paginile lecturate vor tine cititorul cu sufletul la gura pana la final.
Alastair Reynolds, autor celebru pentru romanul Revelation Space si culegerea de nuvele Cainii de diamant. Zile pe turcoaz, aparuta la Nemira, ne ofera in povestirea intitulata Dincolo de Falia Aquila, o scriere plina de suspans si trairi intense. Textul prezinta voiajul efectuat de membrii unei nave interstelare de mare viteza, la capatul caruia se vor confrunta cu surprize si intamplari socante. Nava respectiva, un transportor de marfuri, va avea o misiune care se dovedeste irealizabila, probabil din cauza unei erori umane. Personajul central este Thom, capitanul navei, care se dovedeste singurul supravietuitor al calatoriei, destinatia la care ajunge transportorul fiind una extrem de departata de lumile cunoscute omului la momentul respectiv, si deci necunoscuta, iar Thom e nesigur daca isi va mai vedea vreodata sotia sau alte cunostinte. Povestirea e foarte captivanta si nu trebuie ratata. Se poate spune ca textul e aproape unul hard SF cu valente filosofice sau psihologice.
Vara triceratopilor, de Michael Swanwick, este o povestire de un lirism aparte, iar subiectul tratat este posibilitatea unei intalniri intre om si dinozaur, mai exact intre om si o turma de triceratopi, implicand si o sugestie de a medita cum ti-ai petrece timpul avut pentru contemplarea unor creaturi asa de ciudate, cum ar fi pe durata unei veri toride dintr-un viitor nedefinit. Scrierea este cu siguranta una fascinanta si bine construita.
Camuflaj, de Robert Reed, constituie o povestire fabuloasa, descriindu-ne o lume viitoare in care tot felul de rase de extraterestri, unii din ei umanoizi, traiesc alaturi de oameni si roboti pe o nava cosmica uriasa, mai mare decat toate constelatiile sau lumile luate impreuna. Eroul este un om a carui identitate reala nu se cunoaste, pe nume Pamir, nevoit sa isi asume o misiune periculoasa, si anume descoperirea unui criminal misterios aflat pe nava, la buna distanta de casa lui. Aventurile parcurse de erou garanteaza cufundarea cititorului in lumea minutios edificata de autor, trasaturile specifice ale SF-ului impletindu-se cu intriga de natura detectivista. Pentru a gasi raspunsul la enigme si a sti care e deznodamantul, nu ratati aceasta povestire.
Ken MacLeod dovedeste, prin povestirea sa ingenioasa, O speta de concordie ca primul contact al omului cu o rasa extraterestra ne poate rezerva multe surprize, iar asteptarile nu ar trebui sa fie neaparat legate de contactul cu o rasa superioara sau inzestrata tehnologic in modul perceput de omenire. O scriere savuroasa si palpitanta.
In Planul lui Blemmye, Bruce Sterling, reprezentant al miscarii cyberpunk si scriitor de hard SF renumit, construieste o lume magica si tainica, actiunea desfasurandu-se pe fundalul Cruciadelor, un fel de Ev Mediu timpuriu. Se intalnesc elemente ale SF-ului (arme ciudate, creaturi diavolesti samd.), dar si din literatura fantasy cu iz de epopee istorica. Caracteristicile combinate ale hard SF cu cele fantasy, ca si maiestria stilului prin care autorul schiteaza o fresca a epocii Marilor Cruciade, constituie tot atatea puncte forte ale nuvelei. Dusmanii inversunati de pe campul de lupta, crestinii si islamicii, sunt dispusi sa se alieze impotriva unor inamici comuni, niste creaturi ale fortelor intunericului.
Britanicul Stephen Baxter construieste o povestire plina de imaginatie si spirit anticipativ, specific fictiunii de calitate, prin Copiii timpului. Actiunea este plasata intr-un viitor apocaliptic, in care Pamantul este aproape nelocuibil dupa o catastrofa de proportii globale, numita Focul cel Mare, consecinta fiind schimbari tectonice sau modificari ale proportiei gazelor si elementelor chimice din atmosfera. Sunt evidente trasaturile unei distopii, dar si cele ale unei scrieri capabile sa evidentieze partea plina a paharului, prin supravietuirea unei populatii umane, ce-i drept reduse ca numar, populatie imprastiata pe toate meridianele Terrei. In ciuda viziunii din aceasta scriere distopica ne putem consola cu sublinierea sau punctarea capacitatii de adaptare si supravietuire a speciei umane, chiar in conditiile unei clime vitrege. Stilul metaforic al scrierii impresioneaza inca din primele pagini, iar cititorul nu va ramane dezamagit de calitatea scrierii.
In povestirea Valul, care debordeaza de imaginatie si maiestrie, Gene Wolfe evoca intamplari dintr-o lume in care oamenii sunt obligati sa realizeze constructii pe diverse platforme sustinute de o apa aflata intr-o continua miscare. Lucrurile se vor precipita pe masura ce doua platforme, dintre care una fiind cea a personajelor esentiale in poveste, se apropie si sunt pe cale sa se ciocneasca, rezultatele unei eventuale coliziuni putand fi chiar fatale pentru locuitorii de pe platforma cu dimensiuni mai reduse.
Neal Asher descrie in povestirea sa fascinanta, Bland graia macaretul, o planeta care ascunde multe surprize, Myral, pe suprafata careia traiesc diverse forme de viata, unele vietati asemanatoare celor de pe Pamant, dar altele cu aspect infricosator si respingator, creaturi precum ‘marpul’, care umbla in haite de mai multi indivizi, sau chiar ‘macaretul’, banuit a fi doar o legenda sau un mit. Un grup de patru oameni ajunsi pe planeta respectiva, doi barbati si doua femei, au ca tel, macar unii din ei, vanarea si capturarea unui macaret. Intre timp ei vor impusca si membri ai unor haite de ‘marpi’, iesiti in calea lor accidental. Pentru a afla restul povestii si care sunt eroii si oponentii lor, nu rata o povestire magnifica in care sunt incluse armele, obiectele, costumele scut si multe altele specifice genului SF.
Cunoscutul scriitor Joe Haldeman da masura talentului sau si in povestirea cu tenta religioasa Inger de lumina, in care un negustor arab reuseste un troc, prin care cedeaza o revista veche unui extraterestru special ca infatisare si nu numai, obtinand in schimb un glob stralucitor, lumina lui avand toate culorile curcubeului. Globul respectiv face senzatie printre colegii negustorului si lumea venita in targ, fiind considerat chiar un inger. Actiunea se petrece intr-un viitor nedefinit, cand e deja instaurata o noua credinta, Chrislam, perioada mai exacta fiind una din zilele apropiate de Craciun.
Nuvela care incheie volumul este cea a lui James Patrick Kelly, Foc, actiunea ei petrecandu-se pe o planeta rurala indepartata, autoizolata prin semnarea anumitor tratate. Spur, unul din pompierii care se lupta cu focurile pe planeta respectiva, asista la moartea unuia dintre cei mai buni prieteni ai sai, Vic, pe care nu-l poate salva dupa ce acesta este cuprins de flacari. Situatia lui Spur devine una ingrata, deoarece, pe langa faptul ca este internat intr-un spital dotat cu docboti – un tip de roboti medicali, doctori care ajuta la recuperarea pacientului, cum e cazul eroului care a suferit unele arsuri, si relatiile cu sotia sa, Comfort, sora lui Vic, devin din ce in ce mai incordate. Colac peste pupaza, fara a intentiona acest lucru, reuseste sa contacteze locuitorii altei planete prin folosirea unui tell din salonul spitalului, iar acei extraterestri umanoizi reprezentand o specie pasnica vor ateriza pe planeta lui Spur, luand legatura cu el. Consecintele intalnirii dintre specia umanoida si localnicii din satul de bastina al lui Spur stau sub semnul imprevizibilului si al necunoscutului, de aceea li se va atribui vizitatorilor identitatea unor oaspeti de seama. Suspansul si surprizele rezervate de autor acestei scrieri de inalta calitate, alaturi de specificul unui text SF, pot numai sa incante cititorul, pus in situatia de a nu sti dinainte deznodamantul lecturii parcurse.
Alte povestiri si nuvele care apar in culegere sunt cele aprtinand lui David Gerrold, In zona de seism (un hard SF) si Vonda McIntyre, Companionii (cu elemente de fantasy si posibil hard SF, iar viitorul este unul baroc si foarte indepartat).
Pentru a trage o concluzie, eu as spune ca cele mai impresionante si remarcabile povestiri sau nuvele, cel putin ca parere personala, au fost scrierile lui Alastair Reynolds, Michael Swanwick, Robert Reed, Ken MacLeod, Stephen Baxter, Gene Wolfe, Neal Asher, Joe Haldeman sau James Patrick Kelly. Cu toate acestea, nu se poate spune ca celelalte scrieri nu sunt demne de aprecieri sau ca n-ar fi valoroase, dar aici intervine chestiunea de gusturi, care difera de la un cititor la altul sau de la o persoana la alta. Cred ca oricine, dar in special fanii genurilor si scriitorilor care se reunesc in aceasta culegere, ar avea aceleasi sentimente de admiratie si apreciere la adresa Antologiilor lui Gardner Dozois, precum cele ale cunoscutelor reviste Publishers Weekly, New York Times Book Review, Booklist sau altele la fel de valoroase. In orice caz, opinia mea este ca nu veti regreta achizitionarea sau lecturarea acestui volum magnific de proza scurta, autorii de toate varstele si glasurile lor variate oferind o experienta unica si de neuitat pentru un pasionat cititor. Cu speranta ca v-am convins sa luati parte la o antologie de inalta tinuta, nu-mi ramane decat sa va urez lectura placuta!
Alexandru Trandafir
[ratings]
Vernor Vinge – Foc in adanc
In March 03, 2009 in SF
Cu Foc in adanc, Vernor Vinge a castigat cu aceasta carte premiul Hugo pentru cel mai bun roman SF in 1993. Vinge a creat un concept nou, unic si orginal asupra naturii galaxiei, unde legile fizicii variaza in functie de locatie. Potentialul de inteligenta cel mai mare se gaseste la marginea universului, unde se pot gasi entitati cu o inteligenta precum cea a calculoatoarelor, cu mult peste inteligenta biologica a creierului oricarei fiinte.
Aceasta este o carte absolut fantastica. Sunt atat de multe idei extraordinare explorate in acest roman!
Este de departe cel mai bun roman hard SF pe care l-am citit. Exploreaza motivatiile si abilitatile unei entitati care a depasit conditia umana spre “putere” (o fiinta cu puteri, abilitati asemeni zeilor) si cum o astfel de dezvoltare poate aparea. Accentul narativ este focalizat asupra unui grup “pestrit” de salvatori asupra carora a “cazut” sarcina de a distruge aceasta putere. Unul dintre membri echipajului este Pham Nuwen (cheia distrugeri lui Blight), cu care poate v-ati mai intalnit (sau va veti intalni) intr-un alt roman al lui Vinge: A Deepness in the Sky.
Aceasta carte are de toate. Aventura la o scara colosala, caracterizari profunde, intriga geniala, suspans, dragoste, genocid, fiinte complexe – extraterestri – si, mai presus de toate, o parte incredibil de bogata din acea calitate speciala a science fiction-ului, investigatia speculativa a altor lumi, alte entitati, si alte modalitati de a fi si exista.
Un alt aspect interesant al lumii descrise in acest roman este concentrata asupra studiului unei specii interesanta care vietuieste in haita. Individual aceste fiinte nu sunt mult mai inteligente decat niste caini, insa impreuna, in grupuri de 3, 4 sau mai multi poseda niste abilitati extraordinare. Este confuz pentru cititor la inceput, dar Vinge este in stare sa te faca sa intelegi modul cum o entitate cu mai multe corpuri si personalitati gandeste si actioneaza.
Nu este o carte perfecta, dar ii sunt iertate toate. Daca sunteti un fan al genului hard SF, veti gasi totusi unele mici potriviri convenabile, precum faptul ca extraterestri traiesc intr-o biosfera asemanatoare cu cea a oamenilor, dar si ca modul de gandire si motivatiile actiunilor extraterestrilor sunt foarte specific umane. Iar pentru o fiinta transcendenta, cu capabilitati mult peste cele omenesti, comparabil cu diferenta dintre inteligenta umana si cea a microbilor, Blight este mult prea uman in motivari si actiuni. Dar putem trece cu vederea peste aceste detalii, care in tabloul de ansamblu nu le mai remarci.
Caius Polgar
[ratings]
Philip K. Dick – Viseaza androizii oi electrice?
In February 04, 2009 in SF
Philip K. Dick este unul dintre autorii importanti ai literaturii science fiction, dar, totodata, si unul dintre cei mai prolifici, el scriind pe parcursul destul de scurtei sale vieti 36 de romane si 121 de povestiri. De asemenea, mai multe din scrierile sale au fost adaptate pentru marele ecran si pentru televiziune, dintre acestea cele mai cunoscute fiind Minority Report (2002), Total Recall (1990) si cel mai cunoscut, Blade Runner, in regia lui Ridley Scott in 1982.
Filmul Blade Runner are la baza romanul Viseaza androizii oi electrice?, carte care m-a introdus in universul lui Philip K. Dick. Actiunea cartii se petrece intr-un viitor apropiat, iar in acest viitor statutul social nu este determinat de detinerea unei masini luxoase, ci a unui animal! Probabil ca multi ar spune ca este o lume mai buna. Dar daca pretul pentru acest lucru il reprezinta un razboi nuclear care duce la moartea unei mari parti a populatiei umane iar singurul motiv pentru care animalele sunt asa de apreciate este faptul ca marea majoritate sunt in pericol de disparitie? Ar fi cam ridicat acest pret si probabil nimeni nu s-ar grabi sa-l plateasca. O alta consecinta a razboiului il constituie faptul ca oamenii ramasi pe pamant sunt predispusi la retardare si la sterilitate, de aceea este incurajata emigrarea catre alte planete, toti emigrantii avand promisi androizi drept servitori. Acesti androizi sunt foarte asemanatori oamenilor, putand fi deosebiti doar prin folosirea testului Voigt-Kampf, care masoara nivelul de empatie a celui testat.
Intriga romanului urmareste povestile lui Rick Deckard si John Isidore, ambii ramasi pe Pamant, primul fiind un vanator de recompense care vaneaza androizi pentru a-i “retrage” (ucide) in schimbul unei sume de bani, in timp ce al doilea are un IQ mic, neavand astfel dreptul sa paraseasca Pamantul. Romanul poate fi citit ca o simpla carte politista, urmarind intamplarile prin care trece Rick Deckard in incercarea lui de a retrage sase androizi de tip Nexus-6 fugiti din colonii si relatia pe care John Isidore o dezvolta cu trei dintre acesti androizi. Insa tot decorul si toata actiunea sunt doar mijloace prin care autorul incearca sa ne puna in fata urmatoarea problema: ce inseamna sa fii om? Ce ne face sa fim umani? Cum putem defini umanitatea?! Practic aceste intrebari sunt explorate pe tot parcursul romanului, neexistand neaparat intentia de a le raspunde, ci poate doar de a face cititorii sa-si puna aceleasi intrebari si sa gaseasca fiecare raspunsul in interiorul sau. Cui recomand aceasta carte? Nu fanilor SF, care nu cred ca mai au nevoie de o recomandare, ci celor care cred ca genul SF (personal cred ca ar trebui sa se promoveze denumirea de fictiune speculativa) inseamna navete spatiale, martieni mici si verzi si alte asemenea clisee. Viseaza androizii oi electrice? arata ca romanele catalogate in acest gen, pot fi al naibii de bune, iar prejudecatile ii pot lipsi pe multi de o experienta extraordinara!
Aceasta recenzie face parte din campania Fan SF
Sebastian Bordei
[ratings]
Ursula K. Le Guin – Lumea lui Rocannon
In January 30, 2009 in SF
Ursula K. Le Guin (nascuta in 1929) este o celebra autoare de science fiction si fantasy, maiestria stilului literar constituind o dovada a valorii si calitatii ridicate din opera vasta a scriitoarei. Licentiata la Universitatea Columbia in limbi romanice, a mai studiat o perioada si in Franta, unde si-a cunoscut viitorul sot, istoricul Charles Le Guin. Este considerata pe merit drept una din cele mai bune scriitoare de SF si fantasy modern, cu toate ca abordeaza cu destul succes mai multe teme, taoismul, psihologia, sociologia, feminismul etc. De altfel, a scris o paleta larga de romane, poezii, carti pentru copii si eseuri. Ca romancier debuteaza in 1966. Cele 10 premii Hugo si Nebula, obtinute la toate categoriile literare fac parte din recunoasterea oficiala a scrierilor autoarei, una din cele mai importante carti fiind Mana stanga a intunericului, distinsa cu dubla Nebula–Hugo. Romanul a aparut in 2006 in colectia Nautilus SF a Editurii Nemira, la fel ca si Lumea lui Rocannon.
Lumea lui Rocannon este un roman apartinand genului fiction, subgenurile in care poate fi inclus fiind SF-ul si Fantasy-ul, mai ales celui din urma. Cartea a fost editata pentru prima data in 1966, avand trasaturile romanului SF, fantasy dar si ale celui de aventuri. In roman este prezentata planeta Fomalhaut II, o lume necunoscuta pe de-a intregul si bizara, mai ales luand in calcul diversitatea creaturilor si fiintelor intalnite. Cele mai insemnate fiinte sunt umanoizii impartiti in 2 specii distincte, fiecare cu 2 subspecii, dar si “vantelegarii”, un fel de cai inaripati, cu blana si aspectul de grifoni-feline. Planeta respectiva va fi studiata de o echipa de cercetatori trimisa de o organizatie supraplanetara, Liga Tuturor Lumilor. Unul din membrii echipei este si Rocannon, eroul romanului, numit de bastinasi Lordul Stelelor sau Olhor – Ratacitorul.
Cartea, asemanatoare unui basm sau unei povesti fantastice, poate fi descrisa drept o magistrala calatorie initiatica, tehnologia si produsele civilizatiei moderne (arme sofisticate precum laserul, inteligentele artificiale, comunicatiile intergalactice, aparatele zburatoare – nave cu viteze supraluminice etc) negasindu-si, in ciuda prezentei si existentei lor, folosul pentru locuitorii unei planete asa de primitive si indepartate. In roman apare si echivalentul unui talisman, un colier cu lant de aur, important in poveste si asemanat cu un obiect magic.
Rocannon, eroul cartii isi asuma o misiune dificila si periculoasa, cea de descoperire si anihilare a dusmanilor care i-au macelarit camarazii si o parte din populatia de umanoizi, pe langa sarcina asumata implicit, cea de civilizator. Extraterestri de pe planeta respectiva se dovedesc de multe ori apropiati oamenilor, ca atitudini si nu numai. La fiecare pagina cititorul intalneste elementele SF, fantasy (in mod special), dar si elemente ale romanului de aventuri, chiar ale “Bildungsromanului”.
Ursula K. Le Guin a reusit sa creeze prin acest roman o carte memorabila, o poveste fascinanta nu doar pentru iubitorii de fantasy si science fiction, ci si pentru cei care savureaza si apreciaza o scriere captivanta, stilul de povestitor iscusit al autoarei, alaturi de celelalte calitati mentionate, garantand succesul romanului. In Lumea lui Rocannon scriitoarea ne prezinta, intr-un mod cat mai captivant cu putinta, un taram fantastic guvernat numai de magie si mit, un taram al zeilor si al monstrilor, al oamenilor stranii, al miticului si imaginatiei fara limite.
Ca o concluzie si incheiere, Lumea lui Rocannon este un roman care dovedeste talentul si resursele de inspiratie numeroase ale Ursulei K. Le Guin, aceasta carte de la debutul carierei de romancier a scriitoarei oferind cititorului o mostra si o proba din maiestria intalnita in capodoperele si opera unei autoare de succes . Indemnul meu ar fi sa nu ratati Lumea lui Rocannon.
Aceasta recenzie face parte din campania Fan SF
Alexandru Trandafir
[ratings]
