Valentin Nicolau s-a nascut in data de 22 iunie 1960 la Bucuresti. Domnul Nicolau este un geofizician, scriitor si antreprenor roman. Valentin Nicolau este fondatorul editurii Nemira, fost presedinte al Televiziunii Romana si actual manager al mai multor afaceri. Este recunoscut ca un impatimit de teatru, un actor dramatic, piesele sale fiind deja incluse in repertoriile unor teatre romanesti de prestigiu si fiind deja jucate pe mai multe scene din Bucuresti si din tara.
In anul 1797, domnul Nicolau absolva liceul Spiru Haret. In anul 1958, domnul Nicolau este licentiat al Facultatii de Geologie si Geofizicca din cadrul Universitatii Bucuresti. In anul 2003, domnul Nicolau este doctorand in Stiintele Comunicarii la Universitatea Bucuresti. Teza sa de doctorat a fost “Serviciul public in audivizualul romanesc: modele europene, realitati autohtone”, indrumatorul sau fiind Prof. dr. Ion Coman.
In anul 1990, domnul Nicolau a editat ziarul “Stiintelor si Calatoriilor”, iar in anul 1991 a pus bazele editurii Nemira. Incepand cu luna iulie al anului 2001, domnul Nicolau a fost numit drept consilierul primului-ministru pe probleme de cultura, educatie, cercetare si turism, post din care a demisionat in iunie 2002.
Intre anii 2002 si 2005, domnul Nicolau a fost presedinte director-general al Societatii Romane de Televiziune. In perioada anilor 2005 – 2006, domnul Nicolau a fost vicepresedinte al Grivco iar din 2006 este consultant Lagardere Media pentru Romania. In prezent, este managerul mai multor business-uri de succes si, din octombrie 2007, profesor-asociat la Universitatea din Sibiu.
Domul Nicolau a debutat ca scriitor in anul 1994 cu volumul de proza pentru copii, volum numit “Bronto, un dinozaur inca mic”, urmat apoi de catre volumul “Bronto, un dinozaur neastamparat”, aparut pentru prima data in anul 1995 si reeditat in anul 2001 si tradus chiar si in limba franceza, avand titlul “Casse le bois et souleve la pierre”.
Primele piese de teatru ale domnului Nicolau au fost: “Fantoma de la clasa intai” (1998) si “Lume, lume, soro lume…” (1998). Cele doua piese de teatru au fost nominalizate doi ani consecutiv la concursul UNITER pentru “Cea mai buna piesa romaneasca a anului”, iar “Ca zapada si cei doi” a primit in anul 2000 Marele Premiu “Camil Petrescu”, acordat de catre Ministerul Culturii. Aceste piese au fost reunite in volumul “Daca as fi un inger” (2000).
In anul 2001, domnul Nicolau a publicat volumul “Ultimul Imparat”, volum care cuprinde piesele “Fotograful Majestatii Sale” si “Zi ca-ti place! si Ultima halta in paradis”. Volumul “Mai jos de Figueras” (2006) reuneste piesele “Room service”, “Vecinii nostri de pat” si “Putina rugina”. Trei dintre creatiile sale dramatice au fost traduse in limbile engleza, franceza si italiana si au aparut in antologii de teatru.
Nicolae Manolescu spune despre piesele de teatru ale domnului Nicolau: “Toate piesele sunt parabole, cu personaje generice (rareori au nume si, atunci, din ratiuni estetice precise). E un teatru abstract, postpsihologic si postrealist, politic, în esenta (mai putin “Ca zapada si cei doi”), oarecum în felul lui Brecht (de la care vine si ideea cântecelelor comice, rizibile), pitoresc, spiritual si dinamic”.
Nicolae Manolescu mai spune despre domnul Nicolau de asemenea si ca: “Valentin Nicolau este indignat de Romania ca Cioran, trist ca Schopenhauer si satul de viata ca Urmuz. Te-ai astepta, dupa ce ai citit volumul “Daca ai fi un inger” (2000), sa auzi ca si-a pus capat zilelor pe o banca la sosea asemenea lui Urmuz. Daca nu a facut-o este, probabil, pentru ca il lauda Nicolae Manolescu intr-o postfata. Criticul sustine ca Valentin Nicolau este un dramaturg adevarat si are dreptate. Indignarea pe Romania si supararea pe viata te ajută sa scrii bine. Romania promisa după 1989 arata ca o gara mizerabila in care orbecaie surzii si te asurzesc orbii. Din canale rasar aurolacii, tarfele iti striga sila fatt de sex (la putaine respectueuse, nu?), totul sub controlul unui Politician plebeu, un ciocoi nou, vechi de cand lumea si a unui tuter al sau, seful Garii. Halucinatiile unei memorii indurerate evoca si fantoma lui Ceausescu, tatăl aurolacilor ce bantuie prin Gara Romania ca un blestem. Nici viata nu este mai vesela decat patria. ”
Cele zise mai sus de catre domnul Nicolae Manolescu, pot fi observate in volumul “Romania feudelor tarzii” a aparut in luna noiembrie al anului 2012, la editura Nemira. Punand sub lupa literatura prezentului, volumul domnului Nicolai, intitulat “Romania feudelor tarzii” se configureaza cu un puzzle alcatuit din mai multe fragmente, frangmete ce oglindesc o epoca agitata, in continua schimbare, imprevizibila si plina de contradictii. O epoca trista si plina de umor. O vreme in care impostorii, hotii, eroii si sfintii coabiteaza intr-un climat atat tragic cat si comic.
Domnul Nicolau prezinta in volumul “Romania feudelor libere” o serie de comediografii, prin care se revolta fata de sistemul politic actual si fata de oamenii care sunt la conducerea tarii intr-un mod ironic si amuzant. Domnul Nicolau intentioneaza sa aduca la cunostinta nemultumirile sale si ale poporului, reunind toate aceste nemultumiri sub un volum de 128 de pagini. Desi cultiva umorul si relatiile ironice, Valentic Nicolau nu e un satiric. Simti la tot pasul iubirea pentru om, respectul pentru delacatetea naturilor fragile, oroarea de a intra cu bocanii in nefericita noastra plamada levantina.
Cartile lui Valentin Nicolau reprezinte niste carti de citit in orice anotimp si in orice spatiu, indiferent daca e primavara, vara, toama sau iarna, indiferent daca va aflati in parc, sezand pe o banca, in metrou pe drum spre casa, in pauza de masa sau acasa. Cartile domnului Nicolau sunt niste carti creeaza lumi si pun intrebari si care amuza si nelinistesc in acelasi timp cititorul.
Recomand cu mare caldura cartea domnului Nicolau, “Romania feudelor tarzii”, acesta meritand sa ocupe un loc aparte in biblioteca oricarui cititor. Spor la citit!
Adauga un comentariu