Stephen King, Carrie
In August 11, 2008 in Horror, SF
King mentioneaza ca a fost foarte dezamagit cand a incercat sa puna in aplicare ideea sa, despre o fata cu puteri psihice, intr-o nuvela, pe care a ajuns sa o arunce la gunoi. Insa a fost incurajat de sotia sa sa o termine. Carrie este cea de-a patra nuvela a lui Stephen King, insa prima care a fost publicata. Personajul principal este Carrie, o fata de liceu, timida, care se foloseste de puteri telekinetice pentru a se razbuna pe cei care o tachineaza. Mama lui Carrie, Margaret, o credincioasa fanatica, are o personalitate vindicativa si instabila, iar de-a lungul anilor, Carrie a avut parte de amenintari si chiar abuzuri fizice.
Carrie nu se descurca mai bine nici la liceu, unde, din cauza aspectului sau, si a lipsei de prieteni, este tinta glumelor si umilintelor in public. La inceputul nuvelei, Carrie are prima sa menstruatie, in timpul unui dus, dupa ora de sport. Carrie este speriata, caci nu intelege ce este aceea menstruatie, din moment ce mama sa nu i-a spus niciodata nimic legat de asta. Colegele se folosesc de aceasta ocazie pentru a o umili, si incep sa arunce in ea cu tampoane si servetele sanitare. Cand profesoara de sport isi face aparitia, initial o cearta pe Carrie pentru stupiditatea ei, insa este consternata cand isi da seama ca fata nu stie ce s-a intamplat cu ea. O ajuta sa se curete si incearca sa-i explice. Carrie incepe sa-si descopere puterile telekinetice, pe care se pare ca le poseda inca de la nastere, neavand insa control asupra lor.
Incepe astfel sa-si antreneze puterile, descoperind ca se poate folosi chiar si de telepatie. Intre timp, Sue Snell, o fata de la liceu care initial a ras de Carrie, are remuscari, si ii cere prietenului ei Tommy Ross, unul dintre cei mai populari baieti din liceu, sa o invite pe Carrie la balul liceului, care va avea loc in curand. Carrie are suspiciunile ei, insa accepta. Mama sa insa nu este de acord cu asa ceva, spunand ca este un pacat, si ajunge sa mentioneze ca stie si de puterile lui Carrie, care se pare ca apareau in familia lor o data la trei generatii.
Carrie vede balul precum un nou inceput si face abstractie de amenintarile mamei sale. Initial, totul merge bine, Tommy simtindu-se chiar atras de ea. Insa o alta fata vrea sa o umileasca pe Carrie si pune o galeata cu sange de porc deasupra scenei. Continutul galetii cade peste Carrie si toata lumea incepe sa rada si sa faca poze, inclusiv profesorii. Asta o face pe Carrie sa-si piarda rabdarea si sa produca o adevarata catastrofa asupra oraselului.
Desi initial a fost o dezamagire pentru Stephen King, “Carrie” s-a bucurat de un mare succes la public, fiind vanduta in peste un milion de exemplare in primul an de la publicare, ajungand prima carte de succes a “Regelui”. Daca asta v-a atras catusi de putin atentia, va recomand cu tarie sa cititi nuvela “Carrie”, pentru a umple golurile din scurtul rezumat si pentru a va putea bucura de final.
Adrian Calin
[ratings]
Post aparut in campania “Scrie ca sa primesti…o carte“
Stephen King, Salem’s Lot
In August 06, 2008 in Horror
Stephen King abordeaza mitul vampirilor, intr-o carte ce se citeste cu sufletul la gura. Poveste plina de romantism, filtrata prin imaginatia autorului, Salem’s Lot, aparuta in anul 1975, a fost adaptata pe marile ecrane in 2004. Este cel de-al doilea roman a lui King, fiind precedat de romanul sau de debut, Carrie.
„Unul dintre cele mai dure romane cu vampiri scrise vreodata.” Fraza scrisa in partea de sus a copertii capteaza atentia si promite o lectura interesanta pentru iubitorii genului horror.
Ben Mears, un scriitor de succes, care a scris o carte intitulata Conway’s Daughter, se intoarce in satul sau natal dupa moartea sotiei sale. Intentia lui este de a scris o carte despre Casa Marsten, sursa continua de cosmaruri pe vremea cand era copil. Initial, Ben doreste sa inchirieze casa, dar afla ca a fost cumparata de doi parteneri de afaceri, Richard Throckett Straker si Kurt Barlow, care planuiesc sa deschida un magazin. Se stabiliste la pensiunea Evei Miller, isi reintalneste profesorul din liceu, Matt Burke, cu care isi petrece majoritatea timpului.
O cunoaste pe Susan Norton in parc, iar cei doi se indragostesc. Parintii acesteia il accepta ca prieten al fiicei lor, insa Ben intra in conflict cu vechiul prieten al fetei, Floyd Tibbits, iar cei doi ajung sa se bata.
Sosirea celor doi oameni de afaceri in oras coincide cu moartea celor doi baieti ai familiei Glick, cel mic, Ralphie disparand, iar cel mare, Danny, fiind gasit mort. Staker isi indeplineste planul si deschide un magazin de mobila, vorbind amabil cu toata lumea, dar pastrand o expresie rece si aroganta. Cat despre partenerul sau, Mr. Barlow, acesta nu a sosit inca in oras.
Pe nesimtite, Stephen King prezinta un orasel cazut prada vampirilor, cu care un grup de oameni format din Ben, Susan, Matt, doctorul acestuia, Jimmy, un baiat, Mark si preotul Callahan, incearca sa lupte. Susan si Mark Petrie reusesc sa intre pe ascuns in Casa Marsten, dar sunt descoperiti si capturati.
Mr. Straker, care se dovedeste a fi servitorului vampirului Barlow, este ucis de stapanul sau pentru ca a dat gres. Mark reuseste sa fuga, dar Susan devine vampir, iar sarcina de a o ucide ii revine lui Ben. Parintele Callahan moare cazand intr-o capcana pusa de Barlow, iar Matt moare in urma unui atac de cord.
Ben si Mark, singurii ramasi, reusesc sa il omoare pe Barlow si fug din oras. Se intorc pentru a relua batalia si dau foc orasului in timp ce vampirii dorm, distrugandu-i in acest fel.
Stephen King incheie romanul cu o fraza in care descrie Salem’s Lot arazand: „ In luminisul cel mic, de unde se puteau vedea liniile de inalta tensiune, focul din tufisuri incepu sa arda mai puternic, intetit de vantul de toamna care batea dinspre vest.”
Myzaree
[ratings]
Post aparut in campania “Scrie ca sa primesti…o carte“
Stephen King, Jocul lui Gerald
In July 21, 2008 in Horror
Jocul lui Gerald reprezinta inca o mostra a talentului si inspiratiei lui Stephen King, fiind un roman a carei actiune se desfasoara intr-un decor relativ simplu, reprezentat de cabana de vacanta detinuta de Gerald si Jessie Burlingame, de pe malul nordic al lacului Kashwakamak.
Personajul principal al cartii este Jessie Burlingame, sotia lui Gerald, un avocat de la o firma de avocatura din statul Maine. Intr-o zi senina de octombrie, Jessie Mahout Burlingame viseaza in dormitorul cabanei izolate de pe malul lacului, in timp ce asculta sunetele indepartate si pasnice ale padurii. Aproape de camera in care se afla se aude scartaitul usii lasate deschise, in aerul cald al toamnei. In acelasi timp, ea va auzi si clinchetul catuselor care ii imobilizeaza mainile de tablia patului, catuse ale caror chei vor fi puse de Gerald pe masuta de toaleta aflata langa usa de la baie. Sotul lui Jessie ignora protestele acesteia, legate de continuarea acelui joc pervers, unul al puterii si al controlului. Cand Jessie va constata ca solicitarile sale nu sunt luate in serios de barbatul cu care este casatorita de saptesprezece ani, va fi prea tarziu pentru a se putea evita consecintele tragice ale jocului initiat de Gerald, consecinte neprevazute. Astfel, la lasarea noptii, cadavrul lui Gerald zace pe podea.
Jessie, legata fara scapare si prada unor groaznice cosmaruri, aude inca scartaitul usii din spatele casei, in adierea vantului de octombrie. Zgomotelor mentionate li se adauga si latraturile uni caine ajuns vagabond, numit “Print”, conform medalionului purtat in jurul gatului, dar si tipetele unui cufundar de pe lac si zgomotul unei drujbe, venit din padurea de langa lac. Toate aceste lucruri, plus situatia in care se gasea, o aduc in pragul nebuniei si exasperarii pe Jessie, ale carei voci interioare ii sugereaza posibile solutii la situatia noua si neobisnuita care apare.
Printre vocile prezente in capul si mintea ei, Jessie le identifica pe urmatoarele : nevasta supusa, Ruth Neary (colega ei de camera din vremea facultatii), Nora Callighan (psihoterapeutul ei de acum sase ani), Tom (tatal ei), Sally (mama ei), si alte voci care ii trezesc amintiri dureroase. Unele din vocile batjocoritoare pot reprezenta de fapt doar inchipuiri.
Senzatia de lucru rau, care se intinde in toata camera, e accentuata si de realizarea faptului ca nu e singura in cabana, deoarece Fostul Print, cainele vagabond, este atras de mirosul carnii trupului neinsufletit al lui Gerald, avocatul din Portland ce reprezinta pentru el o masa copioasa, obtinuta gratis, in dorinta de stingere a starii de infometare in care se afla animalul. Feelingul de neplacere e amplificat si de posibilitatea ca, din coltul intunecat al camerei, cineva sau poate ceva sa o priveasca in tacere, fapt care se va dovedi a nu fi doar o iluzie creata de tensiunea situatiei.
In lupta sa pentru a ramane lucida si pentru supravietuire, Jessie va aluneca in mod repetat dintr-o extrema in alta, senzatia de sete si dorinta de a scapa de catuse readucand treptat motivatia si curajul ce ii sunt necesare, un imbold fiind dat de vocea lui Ruth, in special. Ca o caracteristica prezenta in multe carti ale lui King, speranta izbandei finale va fi un factor important in salvarea lui Jessie, realizata prin forte proprii, desi sub indrumarea unor voci din mintea sau imaginatia ei.
In ciuda unui inceput care poate parea plictisitor, stilul “regelui” Stephen impune actiunii suspansul necesar, teroarea rezultata din descrierea scenelor morbide fiind un mijloc prin care cititorul va dori aflarea finalului cartii.
Pentru a descoperi cine era cu adevarat trupul cu aspect monstruos care o privea pe Jessie din coltul intunecat al dormitorului si care sunt personajele care o ajuta pe parcursul si mai ales la finalul romanului sa treaca peste tragedia si socul suferite, solutia este lecturarea “Jocului lui Gerald”.
In incheiere, scurta caracterizare a psihothriller-ului “Jocul lui Gerald” data de Kirkus Review, “un magnific festin al groazei”, se potriveste de minune.
Alexandru-Raul Trandafir
[ratings]
Stephen King, Povestea lui Lisey
In July 14, 2008 in Horror
La fel ca multe dintre romanele lui Stephen King, si acesta are modul lui de a te agata incet-incet, apoi firul povestirii se intinde si te trage tot mai inauntru si tot mai repede catre o lume noua, Bu-Luna. O lume a extremelor psihicului, o lume in culori orbitor de albe si groaznic de negre, in care nu isi au loc tonurile de gri ale unui univers obisnuit.
Intriga romanului Povestea lui Lisey nu este foarte complicata: Scott Landon, renumitul scriitor, a murit de doi ani. Sotia sa, Lisey, incearca sa-si puna ordine in viata, dar si sa o ajute pe Amanda, una dintre surorile ei. Toata viata ei Amanda a alunecat usor spre nebunie, insa acum e in cadere libera, pentru a intra apoi intr-un stadiu catatonic. O problema mult mai serioasa nu intarzie sa apara: Dooley, un maniac sadic, interesat initial de manuscrisele inca nepublicate ale lui Scott, incepe sa o hartuiasca pe Lisey. Obiectivul lui se schimba insa in momentul in care perspectiva agresarii unei femei singure capata intaietate.
Iesirea din aceasta situatie, care pentru Lisey se agraveaza cu fiecare zi, pare a fi una singura: Bu-Luna, lumea secreta si magica ce i-a fost dezvaluita cu ani in urma de sotul ei. O lume care pare initial straina, dar se dezvaluie treptat si devine atat de captivanta, incat, odata ce firul naratiunii o indeparteaza, ajungi sa citesti cu furie paginile care te despart de o noua intalnire cu misterele acesteia.
Pentru Lisey, descoperirea acestui univers nou a fost insotita de aflarea adevarului despre copilaria sotului ei si despre cumplitele imprejurari ale mortii fratelui si mai apoi a tatalui acestuia, deci nu putem spune ca se intoarce in Bu-Luna cu placere. In plus, ea trebuie sa descopere singura, de aceasta data, poarta catre aceasta lume si sa inteleaga o parte din tainele ce o inconjoara odata ajunsa acolo. Totusi s-ar parea ca sotul ei s-a gandit ca se va intampla asa ceva si si-a luat propriile precautii…
Ca pasionat de SF, orice lume noua care imi acapareaza in acest fel simturile este pentru mine o calatorie minunata. Ajuns la sfarsit, re de o parte parca as fi vrut sa aflu mai multe despre acest nou univers, dar pe de alta as fi fost nemultumit daca nu-mi ramanea nimic de construit pentru imaginatia proprie. As fi primit doar jumatate din prajitura, ca sa zic asa.
Dar capcana “regelui” functioneaza si se dovedeste a fi o carte care te strange atat de zdravan in gheare, incat iti stoarce si ultima farama de timp liber. O poveste ce isi impune ritmul in care trebuie citita, fara drept de apel.
Stefan Novac
[ratings]
