Arhive din March, 2013
A doua venire – Marian Truţă
On March 28, 2013 in Carti
Colecţia „A doua venire” de Marian Truţă am primit-o cadou cu autograful autorului la prima întâlnire a Clubului de cititori Nemira. Am fost foarte plăcut surprinsă şi nespus de fericită că ea a devenit a mea dintr-o simplă coincidenţă a locului şi momentul potrivit în care eu am fost prezentă.
Plină de entuziasm şi curiozitate, întorcându-mă de la acest eveniment, am citit ceea ce era scris în spatele acestei cărţulii. Sincer în acel moment fiind în ardoarea emoţiilor de fericire (care mă copleşeau), nu prea am sesizat ce era scris acolo, dar am fost foarte intrigată de câteva fraze:
- Regatul României
- aterizarea lui Gagarin
- că Ceauşescu nu a fost executat în 1989
- şi că se construise „Maşina lui Dumnezeu” menită să grăbească a doua venire a lui Iisus pe Pământ…
Ultima frază a fost acel trăgaci care mi-a creeat dorinţa nebună/nesupusă de a lectura cât mai repede această carte.
Această colecţie conţine 5 povestiri. Eu mi-am dat seama de aceasta doar ajungând la cea de a treia. (Mă gândeam că este un roman:)
Prima parte – Ubik, mon amour este ca o introducere în lumea SF-ului, lumea lui Marian Truţă, unde fantasticul se îmbină foarte strâns cu realul. Se descrie şi se povesteşte la persoana I. Protagonistul este un asistent care îşi doreşte să devină şef al Catedrei de Chimie de la Universitate. Suntem prezenţi la o petrecere de adio organizată de şefa sa Eva – o femeie „urâtă” , pe care el avea să o succeadă dobândind postul mult dorit. După acest chef, rămânând doar ei doi… Eva îi face o serie de tratamente cu ierburi aplicate pe ochii protagonistului şi ca urmare Realitatea pe care o vedeam anterior este treptat schimbată de alte 3 realităţi. Finalul îl reprezintă acea existenţă în care „Eva era… perfectă” iar el era un neanderthalian ce se afla într-o peşteră.
Celelalte 4 părţi sunt relatate la persoana a III-a şi reprezintă 4 feluri de a fi a României, a României pe care nu o cunoaştem, a României cu schimbări în istorie, noi fiind prezenţi la urmările acestora. Read the rest of this entry »
Cartea Saptamanii – Jumper: Oriunde, Oricand
On March 25, 2013 in Carti
Am citit aceasta carte acum cateva luni si am ramas placut impresionata in urma lecturii. Auzisem de filmul cu acelasi nume dar nu imi doream sa il vad inainte de a citit cartea. Asa ca atunci cand am avut ocazia, am devorat pur si simplu fiecare fila.
Povestea e narată la persoană I (eu prefer genul acesta de cărți) de David Rice, băiatul ce descoperă că se poate teleporta atunci când se simte în primejdie.
După o viață dură alături de tatăl său, după ce a fost supus bătăilor și abuzurilor, David Rice reușește prin această putere a sa, să scape de tirania părintelui său.
Nu realizeaza de la inceput ce se intampla cu el si este oarecum speriat. Incearca sa fuga de acasa cu ajutorul unui camionagiu. Crede ca acesta este o persoana care il va ajuta cu adevarat, dar realizeaza in ultimul moment ca raul se ascunde exact unde se asteapta mai putin. Se afla din nou in pericol si singurul lucru la care se gandeste este refugiu. Si astfel ajunge din nou in biblioteca orasului, asa cum se intamplase si cand a scapat de tatal sau. Descopera astfel ca biblioteca este locul in care se simte in siguranta si aici se va intoarce de fiecare data.
O lungă perioadă de timp hoinărește aiurea fără nici un rost și încearcă să își perfecționeze darul.
Reușește după mult antrenament să se teleporteze oriunde și oricând își dorește, singura condiție fiind ca el să mai fi fost în acel loc înainte.
Înregistrează toate locurile pentru a le putea vizualiza înainte de teleportare.
Dar când o fată apare în viața lui, lucrurile iau o întorsătură periculoasă pentru că nu reușește să țină secretul pentru mult timp.
Când David își salvează vecina de bătăile soțului, acesta pornește pe urmele băiatului și nu se va lăsa până când nu îi va afla secretul.
Oare iubita lui ii va fi alaturi in aceasta fuga pentru supravietuire?
Ce se va întâmpla în continuare… vă las pe voi să descoperiți citind Jumper: Oriunde, Oricând. Read the rest of this entry »
Orasul bantuit al lui Stephen King
On March 15, 2013 in Carti
Asa cum stiu foarte bine toti cei care ma cunosc, sunt un foarte, foarte mare fan a lui Stephen King. Am citit majoritatea cartilor lui si inca nu am gasit una care sa nu imi placa. Sincer sa fiu, nici nu cred ca o sa se intample vreodata acest lucru.
“Orasul bantuit” este chiar prima carte a celebrului scriitor american pe care am avut ocazia sa o citesc. Ma mir si acum de curajul meu – nu se intampla des sa imi cumpar o carte atat de mare fara sa stiu absolut nimic despre autor. Asa s-a intamplat si nu am regretat deloc.
Stephen King este supranumit “maestrul terorii”. Comparat cu alte genii ale genului horror cum ar fi H.P. Lovecraft si Edgar Allan Poe, Stephen King reuseste prin romanele sale sa se ridice la nivelul acestor scriitori cu mare usurinta.
Daca veti citi romanul sau, “Orasul bantuit”, sa nu va asteptati sa mai fiti in stare sa priviti vreodata la un clovn sau la niste baloane comune la fel cum o faceati inainte sa cititi cartea aceasta. Acest roman va va determina sa va aduceti aminte de copilarie, de temerile patrunzatoare pe care le-ati avuti, temeri precum frica de Bau Bau, Omul Negru, varcolaci, vampiri, mumii, etc. Acest roman va va mai aminti de asemenea si de singuratatea simtita in momentele de panica din copilarie si de senzatia de ireal si straniu.
Roman de groaza la cel mai inalt nivel, in centrul acestuia se afla un grup de copii si o entitate malefica ce ia, de cele mai multe ori, forma unui clovn ce traieste in sistemul de canalizare al orasului. Actiunea se petrece pe o durata mare de timp, osciland intre anii ’50 si ’80, pe parcursul celor 30 de ani personajele luptandu-se si fiind terorizate de acea entitate. Mai multi copii sunt gasiti morti sau sunt dati disparuti, inclusiv fratele mai mic al lui Bill Denbrough. Astfel se declanseaza actiunea. La fiecare 27 de ani, crimele sporesc, culminand cu un masacru.
La fel ca in “Cimitirul animalelor”, si aici dam de groaza pura, nemachiata si care va face sa va inghete sangele in vene. Te sperie, dar este atat de fascinanta si de bine scrisa, incat pur si simplu nu poti sa o lasi din mana. Read the rest of this entry »
O inclestarea a regilor lui George R.R. Martin
On March 14, 2013 in Carti
Inclestarea regilor este al doilea roman al celebrei serii Cantec de viata si foc scrisa de George R.R. Martin. Asemeni predecesorului sau, Urzeala tronurilor, a castigat premiul Locus pentre „cel mai bun roman”, fiind nominalizat la premiul Nebula la aceeasi categorie.
Inclestarea regilor preia actiune de unde a lasat-o primul volum. Cele sapte regate din Westeros sunt devastate de razboi, iar Rondul de Noapte porneste intr-o misiune de recunoastere, interogand salbaticii ce traiesc la nord de zid. Paralel, Daenerys Targaryen incearca sa cucereasca cele sapte regate, pregatind o razbunare crunta. Toate semnele prevestesc un dezastru ce sta sa vina.
Dupa cum ne-a obisnuit George Martin, incesturile si crimele nu se opresc aici, mai ales acum, cand razboiul final sta sa inceapa. Fiecare capitol este redat din punctul de vedere al unui personaj, actiunea petrecandu-se pe mai multe planuri, asa cum suntem obisnuiti. Insa, noi personaje isi fac aparitia, culminand actiunea cu parerile si modul in care vad lucrurile. Inclestarea regilor este un volum mai intunecat decat primul, un volum in care isi fac aparitia noi zei si noi adepti, alte fiinte supranaturale ce le confera alchimistilor puteri nemaiavute de mult timp.
Maretul George R.R. Martin ne invata, prin intermediul personajelor sale, ca „nu e nicio rusine sa-ti fie frica. Ce conteaza e cum ii faci fata.” . Sa fim constienti ca „cel ce se grabeste in viata, se grabeste spre mormantul sau”… trebuie sa ne facem timp sa citim o carte buna, plina de suspans si capabila sa te tina treaz . Un astfel de exemplu este Inclestarea regilor, exceptionala carte fantasy in care crimele, incesturile, suspansul si surprizele nu lipsesc, o carte in care nu mai intalnesti clisee, in care nu exista finaluri fericite, personajele nemaifiind nemuritoare. Read the rest of this entry »
