Dupa ce am terminat de citit volumul 3 din seria Cantec de gheata si foc a lui Martin, recunosc rusinat ca acesta m-a afectat mai mult decat oricare alta carte citita pana acum de mine.
Martin imi spulbera toate ideile si schemele pe care le facusem despre continuarea seriei si ma lasa cu nimic mai mult decat ce am citit, plus un sentiment arzator de nerabdare. Atasamentul pe care unii autori il formeaza fata de personajele create de ei nu exista la George R.R. Martin.
Autorul ne-a lamurit din primele doua carti ca nu il intereseaza crearea unei lumi magice unde binele castiga mereu, in schimb doreste sa ne delecteze cu o lume plina de actiune, de decizii fatale, de lupte nedrepte si copilarii sfarsite prea devreme.
Pe masura ce aflam gandurile si intentiile personajelor principale, ma fortam sa prevad cine ce va pati, ce sanse de reusita au unele personaje si asa mai departe. Fara succes, deoarece nici o interventie divina nu poate salva un tanar baiat de moarte, moarte ce i-a fost hotarata de mari lorzi cu mult inainte ca baiatul sa se astepte la ceva, moarte din razbunare si din orgoliu ranit, moarte provocata de un tradator, pentru o actiune a unui tanar amorezat.
Capitolul Nunta rosie este o gaura neagra a povestii, in care am intrat si din care am iesit foarte greu, dar am iesit. Explozia de emotii pe care am avut-o a fost neasteptata si m-a facut sa ma opresc din citit o saptamana pana cand „dragostea” mea pentru majoritatea personajelor m-a facut sa citesc din nou.
Martin ne prezinta intregul trecut al unor personaje, cum ar fi Jaime Lannister. Acesta isi schimba gandirea si devine dupa parerea mea mult mai intelept la scurt timp dupa ce sufera o pierdere majora. Devine dintr-un personaj negativ un om care incearca sa-si recastige onoarea pentru sine.
De asemenea, Tyrion schimba intreaga tabla de joc din Urzeala Tronurilor prin actiunile sale si tot prin el, in mod indirect, un personaj foarte rau si poate nebun moare incet, prin chinuri groaznice.
Daenerys este acum o adevarata printesa, cu o mica armata, sfatuitori foarte pretiosi si trei dragoni in crestere, care vor face prapad cand vor creste. Tanara printesa mai trebuie doar sa-si astepte momentul si profita de timp invatand sa guverneze orase si sa elibereze sclavi.
Totul se complica si se simplifica in acelasi timp, creaturi misterioase ameninta intreaga rasa umana, dar momentan sunt tinute departe dincolo de Zid, iar viitorul pare atat de intunecat.
Personajele mele favorite dupa ce am terminat aceasta carte sunt Arya, in care am toata speranta ca se va intoarce in cele sapte regate mai puternica decat oricand, si Bran, baiatul ce va obtine puteri extraordinare cu siguranta. Ei sunt sfarsitul pozitiv imaginat de mine pentru aceasta serie, desi vor avea multe de facut.
In final, cartea este o capodopera, isi indeplineste cu siguranta menirea, sa delecteze cati mai multi cititori si eu unul am un sentiment de mandrie sa o am in biblioteca. Ador trairile si pasiunea cu care este scrisa, o voi recomanda cand voi putea oriunde ma voi duce. Este o saga ce va ramane in mintea mea si astept cu nerabdare volumele 6 si 7, singurele pe care nu le-am citit, inca, din motive evidente.
Va urez lectura placuta! Savurati!
Adauga un comentariu