Geroge RR Martin compară antologia Războinicii cu un raft unde cărţile de genuri diferite sunt aşezate la întâmplare; într-adevar, din punctul de vedere al genului găseşti în acest volum povestiri poliţiste, de ficţiune istorică, fantasy, SF…
În ciuda varietăţii genului literar, tema luptei – şi efectul pe care îl are asupra participanţilor şi asupra nevinovaţilor- e centrală în toate povestirile; eu văd acest volum ca o colecţie de desene de Goya: oamenii obişnuiţi pot deveni monştri sau eroi – sau ambele, pentru că uneori totul depinde de perspectivă.
Nu putem să nu ne punem şi întrebarea: în ce masură e influenţat acest lucru de alegerea individului? Tad Williams prezintă un terorist religios, modificat genetic, care pentru planeta lui este Îngerul Morţii, pentru inamici este Creştinul Canibal, şi de fapt e doar un om care pentru prima dată în viaţă poate lua o decizie liberă. Spre deosebire de soldatul negru al lui Joe R. Lansdale, care a avut de ales între a se înrola în armata şi … a fi linşat. Orice om ar alege prima variantă. Cu excepţia generalului roman din Triumful, pentru care onoarea e mai presus de viaţă.
Un alt element comun al volumului îl constituie actualitatea ideilor şi tipologiilor umane: în prima povestire, “Regele Norvegiei”, ţi se pare că vezi băieţii din spatele blocurilor, pentru care contează băutura şi aurul, onoarea, bătăile şi jaful. Şi Diana Gabaldon în “The Custom of the Army” arată chiar “obiceiul în armată”, aşa cum a fost şi o sa fie mereu: îţi asculţi superiorii pentru că trebuie menţinută ordinea şi disciplina, chiar dacă asta înseamnă moartea a mii de oameni nevinovaţi şi destrămarea psihică a soldatului cu conştiinţă. Nu puteau lipsi din volum nici companiile ce profită de pe urma luptei ecologişti vs industrialişti.
Toţi autorii prezentaţi reuşesc să te facă să te pui în pielea eroului şi să te întrebi: tu pentru ce ai lua viaţa altora? Pentru ţară şi pentru a face parte dintr-o echipă? Pentru răzbunare şi răscumpărarea păcatelor? Pentru a-i salva pe alţii? Pentru a preveni un rău mai mare? Din plăcere sau pentru adrenalină? Din dragoste, prietenie sau loialitate? Pentru că ai fost îndoctrinat non stop în acest scop? Cred că fiecare dintre noi s-ar regăsi măcar într-una din aceste situaţii.
Nu recomand cartea pentru cel căruia îi plac doar întâmplările cu happy-end; o mică statistică: din cele 9 povestiri ale acestui prim volum:
-în 2 dintre ele personajul principal moare
-în 4 dintre ele moare cineva important pentru personajul principal
-în 8 dintre ele mor o mulţime de oameni
-în 3 dintre ele personajul principal pierde lupta
-în 3 dintre ele personajul principal câştigă lupta, dar cu pierderi prea mari, şi regretă rezultatul
Cam în jumătate te enervează personajul principal care se bate cu orice preţ, în cealaltă jumătate societatea care încurajează/favorizeaza lupta. În toate, te prinde acţiunea şi te implici emoţional. Citeşte cartea: fie o vei urî, fie o vei iubi, fie ambele; cert e ca nu te va lăsa rece.
Adauga un comentariu