In aceste zile, George R.R. Martin este cunoscut in primul rand, si pe buna dreptate, ca autor a aclamatei si popularei saga “Cantec de gheata si foc”.
Cu mult timp inainte de a crea lumea din Westeros, el a avut o cariera lunga in domeniu ca editor de antologii. Unul dintre vechii colegi si prieteni a lui Martin care are probabil cea mai buna reputatie in editarea antologiilor este Gardner Dozois.
Cei doi au rugat un numar important de scriitori din toate genurile sa spuna povesti despre “Razboinicii”. Acestea desfasurandu-se in Roma antica, al doilea razboi mondial, si chiar un anumit loc din Cele Sapte Regate. Oricine citeste antologii in mod regulat intelege ca, chiar daca nu ai decat best-sellers in lista celor care au contribuit, acest lucru nu garanteaza o colectie remarcabila ca un intreg. Antologiile sunt adesea privite ca suma a partilor lor, in schimb.
Introducerea lui Martin mi-a dat o perspectiva mult mai buna a tipului de antologie pe care a vrut sa o creeze decat informatiile de pe coperta. Amintirile sale de cand era copil, de a gasi carti la magazin pe un raft rotativ m-au facut sa zambesc. Introducerea mi-a amintit cat de distractiv era cand alegeam o carte deoarece avea o coperta interesanta si nu pentru ca avea un subiect care m-ar fi putut interesa.
Nu este nimic in “Razboinicii” care sa fie prost scris, si de fapt totul este chiar bine realizat. Este demn de remarcat faptul ca fiecare poveste din aceasta antologie este special comandata pentru volum, astfel incat nu exista nici un pericol in a citi ceva care ati mai citit inainte.
Toate acestea fiind spuse, inca nu am intalnit o antologie in care sa-mi fi placut fiecare poveste. Exista douazeci de povesti in total, bineinteles incluzand si volumul 2 care va aparea in curand, si din fericire fiecare dintre ele este o poveste solida. Nu exista povesti slabe sau sub-dezvoltate, cu toate ca nici una intre ele nu se face remarcata. Si acest lucru, cred eu, este o atat o binecuvantare cat si un blestem pentru “Razboinicii”. Stacheta este destul de ridicata: in timp ce in alte antologii ar putea fi povesti care sa fie sub medie, aici fiecare poveste este mai mult decat competenta, avand o fundatie puternica. Dar doar pentru ca o poveste este bine scrisa nu inseamna neaparat ca este in mod automat si favorita, si dilema aici, ca in orice antologie, este de a gasit o mare varietate de povestiri care sa iasa in evidenta.
“Razboinicii” este o antologie puternica de la un ansamblu minunat de autori diferiti. Razboinici de toate felurile pasesc pe scena pentru a-si demonstra vitejia, dedicarea si onorea. Dozois si Martin ar trebui laudati atat pentru capacitatea lor de a atrage astfel de voci puternice impreuna, precum si capacitatea lor de a fi doua dintre aceste voci. Unele persoane vor alege aceasta carte doar pentru povestea lui Martin, dar ea ofera cu mult mai mult.
Adauga un comentariu