Philip K. Dick, Omul din castelul inalt

De mult timp voiam sa citesc un roman science fiction. De la Dune incoace am citit mai mult clasici. M-am gandit sa ii dau o sansa lui Philip K. Dick, Omul din castelul inalt, nu aveam prea multe carti SF la indemana, dar intriga m-a atras si nu a fost nevoie sa caut altceva. Doar ipoteza de a imagina o lume in care nazistii nu ar fi pierdut al doilea razboi mondial si imaginatia putea zbura in orice directie. Ce s-ar fi intamplat daca Germania nu s-ar fi impotmolit la Stalingrad? As fi putut avea cateva idei, dar de aici pana  la a construi o noua lume ar fi fost cale lunga.

Asadar in Omul din castelul inalt, Philip K. Dick prezinta o lume in care Japonia si Germania sunt considerate rasele puternice, iar americanii si englezii sufera de un complex de inferioritate.

Ce mi-a placut a fost romanul din roman, romanul scris de omul din castelul inalt care prezenta ipoteza pe care o traim noi, in care Germania a pierdut in fata Rusiei, iar Japonia in fata americanilor. Personajele nu puteau sa isi imagineze singuri asa ceva, li se parea de neconceput ca Germania sa piarda razboiul. Iposobil. Cu timpul insa, citind incetul cu incetul, totul devenea posibil, inferioritatea incepea sa dispara, vroiau sa se simta egali.

Asa cum cititorii acestei carti considera ca, daca razboiul mondial ar fi avut alt deznodamant, lucrurile nu s-ar fi desfasurat ca in cartea lui Philip K. Dick, la fel si unele personaje din carte considerau situatia prezentata in cartea lor putin diferita de ideile lor, dar erau de acord ca era o varianta, o varianta  credibila, care mai putea fi “peticita” unde  considera fiecare.

Personajele sunt de diferite rase, iar autorul ne expune astfel diverse puncte de vedere: un vanzator american, un om de afaceri japonez, un evreu, un italian mercenar, lideri nazisti, un suedez care de fapt e un evreu sub acoperire. Tot ce parea la inceput o forma de autoritate se clatina.

Daca la inceput invinsii par resemnati, treptat incep sa se debaraseze de complexul de inferioritate. Evreii ajung sa creada ca au un spirit creativ, iar americanii nu mai sunt lingusitori, incep sa devina demni, si nu doar sa satisfaca orice capriciu al rasei galbene. Fiecare dintre aceste aspecte ale “eliberarii de sub robie” fiind prezentate prin personajul reprezentativ fiecarei rase.

Nu vreau sa stric finalul, sosirea la castelul inalt, intalnirea cu autorul. Mi s-a parut un pic american sfarsitul, dar pana la urma cartea e scrisa de un american. Mi-a placut sfarsitul. Scena plina de deznadejde a domnului Tagomi la intrarea intr-un bar a facut totul, senzatia ca iti fuge pamantul de sub picioare cand ai crezut ca ai intreaga lume la degetul mic.

Daca vreti o alta versiune a lumii, daca sunteti fascinati de al doilea razboi mondial, daca vreti sa ii vedeti pe americani umili, e o carte perfecta.

Cristian Harnut

[ratings]

Post aparut in campania “Scrie ca sa primesti…o carte“