Acum ceva vreme, profitand de niste reduceri avantajoase, mi-am cumparat o carte care imi facea cu ochiul de mult timp: Wyrm de Orson Scott Card. Marturisesc ca e una dintre cartile despre care nu stiam absolut nimic atunci cand am cumparat-o. Nu ma interesasem despre ce e vorba, nu stiam daca a fost iubita sau detestata de alti cititori, nu citisem nicio recenzie… pur si simplu am vrut s-o cumpar. Singurul meu motiv a fost autorul, pentur ca inca de cand l-am descoperit pe Orson Scott Card, am incercat sa citesc tot ce mi-a picat in mana si-i purta semnatura. N-am fost niciodata dezamagita, asa ca ma indoiam ca Wyrm nu se va ridica la inaltimea asteptarilor.

Si n-am gresit cumparand cartea pentru ca mi-a placut. Mult. Ideea de baza e superba: oamenii ajung pe o planeta unde toate fiintele vii au capacitatea de a se metamorfoza pentru a imita (si imbunatati) speciile terestre. Spre exemplu, pamantenii planteaza grâu pe noua planeta si in scurt timp, plantele originare de pe Imakulata se transforma si ele in „grâu”, insa un soi mai puternic, mai rezistent, mai hranitor… pe scurt, mai bun.

Insa aceste lucuri au fost uitate, alaturi de istoria celor 3 popoare “bastinase”: geblingii care isi pot citi unul altuia gandurile, dwelfii care pot retine perfect unde au lasat un lucru, dar au in rest o memorie groaznica si gauntii, sensibili la emotiile celorlalti. 343 de generatii dupa aterizarea oamenilor, nimeni nu mai stie ca tot ce ii inconjoara e doar o iluzie, o imitatie amagitoare care nu mai are aproape nimic in comun cu vechiul Pamant, la fel cum nimeni nu stie sau nu-si pune problema originii celorlalte fiinte cu care impart lumea.

Si Patience, personajul central, nici nu are nevoie de aceste informatii pentru a-si face treaba. La doar 13 ani, fata devine asasinul personal al Heptarhului (Heptarhul este un titlu echivalent cu cel de monarh). Si tot la 13 ani, ea afla ca este cea care trebuie sa indeplineasca o profetie antica si sa devina mama lui Kristos, cel care fie va salva lumea, fie o va distruge. Citeste mai mult »

Ce ai face daca ai putea sa o iei de la capat, sa iei totul de la capat? Mai exact, ce ai face daca ai fi nevoit sa o iei de la inceput? Acestea sunt intrebarile la care Ramon Espejo trebuie sa raspunda in cazul in care va supravietui sub orice forma. De asemenea el trebuie sa raspunda unei intrebari care sta la baza identitatii sale: „in ce conditii poti ucide o persoana din rasa ta ?”

Fuga vanatorului este raspunsul lui.

Ramon Espejo este o persoana invinsa, un razvratit, prea suparat pe lume (atat Pamantul unde s-a nascut, si Sao Paulo, planeta pe care a emigrat) pentru a realiza ca el sa afla la baza problemelor sale. El a trecut deja prin cateva experiente prin care nimeni nu ar trebui sa treaca, fuga de amanta nebuna si acuzatia de crima, si il insotim prin cateva care sunt chiar mai rele. De-a lungul drumului, ajungem sa aflam daca noul inceput reuseste sa il faca mai mult decat era inainte, sau mai putin.

Cartea este un studiu al caracterului, o privire la omul Ramon Espejo. Ramon devine un om pe care cititorul il va invidia si ii va fi mila in acealsi timp. Si totusi, Ramon este oricare dintre noi, o multitudine de ganduri contradictorii, dorinte, si actuni. In urma introspectiei pe care o face eroul Ramon in viata lui acesta realizeaza, fiind si in drum inapoi catre civilizatie, ca nu este o persoana foarte placuta. M-am vazut in pielea lui Ramon uneori, dar alteori nu. O astfel de suprapunere face ca un personaj sa fie convingator. Ramon ajunge sa se cunoasca mai bine, si in acest lucru isi gaseste rascumpararea. Citeste mai mult »

Lumea loldilalului, un soi de plantă cu flori carnivore, este asaltată de gunoaie, impurități – imigranți clandestini ce roiesc dinspre toate colțurile galaxiei, tânjind să ia în stăpânire o planetă care oferă propriilor locuitori mai mult decât le trebuie. Iar rezidenții legitimi, cu un egoism feroce, fac tot posibilul să păstreze această lume numai pentru ei. De asta și trimit Trupele Imperiale de Elită să facă ”epurări” sistematice. Miza este atât de mare încât războinicul care primește comanda acestor trupe va obține mâna Comandantului Suprem – împărăteasa Leira.

Și Amirp Anob, eroul povestirii, chiar o obține, numai pentru a descoperi, în chiar ziua nunții, că gunoaiele, duhoarea pestilențială care-l sufocă, provin de la însăși lumea în care trăiește, și nu de la străini. Iar unii dintre acești străini nici nu sunt chiar atât de străini pentru războinic ci, mai degrabă, rude. Revelația vine însă prea târziu, iar el, cu simțurile asaltate de putoarea lumii pe care a apărat-o atât de egoist și crud, nu poate decât să inspire cu nesaț mirosul periculos al florii carnivore de loldilal, o floare pe care ssstrăbunicul său a naturalizat-o pe acea planetă.

Mda, revelațiile eroilor cu privire la lumea ”reală”, întotdeauna tardive, sunt foarte amare în multe din textele reunite în volumul care a împrumutat titlul acestei povestiri, fie că vorbim despre ”Slujbă temporară”,”Închisoare contravențională”, ”Culoare locală” (în pofida accentuatei note umoristice) sau ”Rayadatys”. Citeste mai mult »

Este Roma anului 61 inainte erei noastre. Recrutat ca gladiator, tanarul Marcus Cornelius Primus se confrunta cu o noua viata plina de pregatiri brutale, guvernata de reguli stricte, pe masura ce deprinde abilitati de luptator de elita. Dar Marcus nu poate uita pur si simplu trecutul. Tatal sau a fost ucis de soldati iar mama lui a fost rapita si fortata sa devina sclava. Marcus este acum determinat sa-l gaseasca pe fostul comandant al tatalui sau, Pompeius, pentru a aduce dreptate familiei si pentru a o elibera pe mama sa. Cu toate acestea, fara a sti, Marcus ascunde un secret care ii poate pune viata in pericol. Si daca romanii il descopera, nu va fi nici o scapare.

Marcus este personajul principal, un copil inteligent de 10 ani, care a crescut la o ferma cu parintii sai in timpul romanilor. Atunci cand tatal sau este omorat, Marcus si mama lui sunt capturati ca sclavi. Cand Marcus evadeaza si este prins mai tarziu, este apoi vandut unei scoli de gladiatori, in scopul de a-l antrena sa se lupte, precum si metodele de supravietuire, ca un gladiator. Marcus isi doreste foarte mult sa intre in Roma, pentru a-l vedea pe vechiul comandant al tatalui sau, Marcus crezand ca acesta il va ajuta sa o elibereze pe mama lui din sclavie. Dar intai, Marcus trebuie sa supravietuiasca antrenamentelor brutale si conditiilor precare de a fi un sclav in epoca romana.

Exista destul de multe detalii in carte, in ceea ce priveste modul de viata si tratamentul de care aveau parte sclavii. Exista de asemenea si referiri scurte la Spartacus, celebru pentru rolul care l-a avut in revolta sclavilor, si este clar de inteles de ce atat de multi sclavi romani au ajuns sa simta in acest fel despre cei care au oprimat atat de multi oameni pentru o perioada indelungata de timp. Este un sentiment real ca acesti sclavi, in special cei pe care Marcus ii intalneste in calatoriile sale, servesc numai ca forta de munca si de divertisment atunci cand merg sa fie raniti sau omorati in timpul jocurilor gladiatorilor. Citeste mai mult »