Greg Egan este un impatimit al noutatilor stiintifice si a misterelor care le pot ascunde acestea. In Scara lui Schild el incearca sa ne imerseze in universul teoriilor cuantice, si sa picteze o viziune a spatiului si fenomenelor fizice dintr-un univers cu legi de functionare complet compatibile teoriilor de ultima ora din fizica cuantica.

Cartea descrie un viitor indepartat, unde omenirea a facut contact si colaboreaza cu multe rase extraterestre, dintre care unele foarte avansate din punct de vedere stiintific, si nu mai este dependenta de corporalitate, de care face folosinta intr-un mod original, specific povestirilor lui Greg Egan. Constiinta de sine este o informatie transferabila nu numai intre corpuri humanoide, ci si in cele ale speciilor extraterestre si in spatiul informatic.

In spatiul indepartat, apartinand mimozanilor se afla statia stiintifica Mimoza care a dezvoltat echivalentul cuantic al unui accelerator de particule: o sfera care anuleaza cea mai mare partea a interferentelor din universul curent, pentru a putea crea in interiorul ei un vacuum perfect, unde pot lua nastere diverse forme si structuri ale materiei, unele care nu sunt proprii universului nostru.

Cercetatorul pamantean Cass va intreprinde o calatorie relativistica pentru a experimenta o noua forma de materie cuantica, care o va despartii de familie si prieteni pentru xxx ani. Pentru a putea observa experimentul in timp real, va lua o forma de “musca cuantica” care nu va retine informatia la intoarcerea in spatiul macro – spatiul marimilor umane. Experimentul va avea o intorsura neasteptata si va rezulta o sfera de materie compacta care isi mareste diametrul cu jumatate din viteza luminii.

600 ani mai tarziu privim asupra unei galaxii aflate in exod din fata sferei, exod destul de usor de realizat prin posibilitatea transferului cunostiitelor la distante stelare. Totusi, s-a creat o statie de observatie si experimentare care calatoreste cu aceeasi viteza din fata sferei, la cateva sute de km distanta de ea, unde se afla Tchicaya, Mariama si cercetatori impartiti in 2 tabere: unii vor sa distruga sfera, altii sa o inteleaga si poate sa traiasca in interiorul ei daca acest lucru este posibil.

Prin diverse evenimente, care mai bine nu le prezint, pentru ca sunt foarte frumos prezentate de autor, apare posibilitatea patrunderii in universul sferei.

Odata ajunsi in interior, cei 2 eroi principali incep o calatorie intr-un univers complet diferit de al nostru, unul adevarat cuantic, unde posibilitatile multiple sunt echivalentul fortei de atractie, omniprezente. Prin acest univers posibil trebuie sa treaca pentru a afla daca se poate opri inaintarea acestuia si in acelasi timp salvarea lui pentru a prezerva viata existenta in el.

Sfarsitul este foarte bine realizat, desi cam previzibil, dar merita asteptarea si lupta cu intelegerea conceptelor stiintifice prezentate.

Conceptele din cartea lui Egan sunt destul de greu de inteles, mai ales daca nu ai facut cuantica macar la nivel elementar, desi daca ai o imaginatie bogata si acces la internet poti sa intelegi universul fantastic al cartii.

O recomand copiiilor pasionati de stiinta si cu imaginatie dar si celor mai in varsta care vor sa-si flexeze muschii creierului, cartea aceasta este echivalentul unui maraton de 42.195 metri. Pentru fiecare cartea va avea un alt inteles, dar mie mi-a placut urmatorul rezumat, luat de pe site-ul nemira:

“Topologica scară a lui Schild se încadrează perfect în temele generale ale lui Egan: abandonarea corporalităţii şi trăirea în lumi virtuale nu ne va anula identitatea umană; ea va înainta pe treptele scării, asociată mereu formelor pe care le-a avut anterior.” Literary Supplement

Braniste Nicolae

[ratings]

Intr-o lume a viitorului, cand nasterile sunt controlate, iar o familie nu poate avea mai mult de doi copii decat in situatii cu totul speciale, Andrew Wiggin (Ender) este un Tert (al treilea copil).

Lumea se afla sub continua amenintare a unor insecte extraterestre (Buggers), care incercasera deja sa cucereasca Pamantul in Prima si A Doua Invazie, cand numai genialitatea unui comandant de flota spatiala salvase planeta de la exterminare.

Terorizat de fratele mai mare, Peter, inteligenta si rautate intr-o singura persoana, si consolat si protejat de sora mai mare, Valentine, Ender traieste cosmarul de a fi Tert si inca monitorizat de autoritati la varsta de 6 ani.

Cand se decide sa nu mai fie monitorizat, Ender se gaseste in situatia critica de a se apara pentru a nu fi o victima in fata unuia dintre colegii de clasa, pe care reuseste sa il invinga in lupta, chiar daca fizicul nu il ajuta deloc.

Pentru ca lupta pentru supravietuire reprezenta testul final pentru Ender, el este luat la Scoala de Lupta in spatiu, unde se dovedeste a fi un elev genial si unde avanseaza clasele mai repede decat toti colegii sai.

Capacitatile sale deosebite atrag ura unora dintre colegi, iar Ender este pus din nou in situatia de a se apara pentru a supravietui si din nou reuseste sa il invinga pe adversarul sau folosindu-se de inteligenta.

Pentru ca este antrenat sa fie comandantul flotei care sa apere planeta in cea de-a Traia Invazie, Ender este victima unor tactici agresive, care nu ii dau posibiliatatea de a avea vreodata un prieten sau de a astepta orice tip de ajutor din partea altora. Este invatat sa se descurce intotdeauna pe cont propriu, singura consolare a lui fiind amintirea Valentinei, sora mult iubita pe care o lasase pe Pamant.

Ajungand la Scoala de Comanda, Ender se dovedeste a fi cu adevarat extraordinar, si, fara macar sa stie, comanda flota pamanteana si distruge lumea gandacilor, crezand in tot acest timp ca joaca un joc, ca se antreneaza pentru mai tarziu.

Pana in momentul in care invinge, Ender este agresat in mod constant din punct de vedere psihic, asupra sa exercitandu-se o presiune puternica pentru a-l provoca sa nu piarda nici o lupta. Si Ender nu pierde nici o lupta.

Cand afla insa ca a comandat exterminarea unei specii, Ender este distrus, realizand ca este un criminal fara voie.

In tot timpul in care Ender se afla la Scoala de Lupta, Peter viseaza sa conduca lumea, si este ajutat de Valentine in acest sens, fata descoperind ca dorinta aceasta il face pe Peter mai putin rau. Totodata, Valentine simte ca il tradeaza pe Ender, si la un moment dat chiar o face, lasandu-se folosita de conducatorul Scolii de Lupta care ii cere sa il ambitioneze pe Ender.

In fine, ce se va intampla cu Ender va trebui sa aflati singuri!

Cartea a castigat premiile Hugo si Nebula in ’86, respectiv ‘85, fiind foarte controversata, intrucat ataca ideea de “criminal innocent”.

In afara de Ender insusi, personajele romanului nu il considera pe Ender nici o clipa un criminal, ba dimpotriva, este considerat un erou. Ender insa este foarte nefericit si va incerca sa isi gaseasca linistea departe de Pamant, pe o planeta construita chiar de specia pe care a distrus-o.

In afara de intensitatea cu care se citeste cartea, m-a impresionat forta personajului lui Ender, care, desi intotdeauna nefericit, gaseste puterea de a continua si de a fi tot timpul in frunte! Pe langa aceasta insa, copilul care este Ender aproape ca starneste mila prin faptul ca, desi antrenat sa fie singur, tanjeste dupa imbratisarea calda a mamei sau a Valentinei, sau pur si simplu dupa un prieten…

Georgiana Ungureanu

[ratings]

Dincolo de bine, dincoace de rau. Despre iubire este o carte care implica foarte multa pasiune si dedicare studiului sentimentelor femeilor, trairilor intense, iubirilor desarte! Citind cartea, m-am regasit in multe dintre istorisirile celor doua autoare, care au reusit exceptional sa isi combine stilul de scriere.

Probabil ca nu exista femeie care sa nu se recunoasca in postura scriitoarelor, macar intr-unul din cazuri. Pagina cu pagina, zambetul iti apare pe buze, iar gandul iti zboara la clipele petrecute cu primul iubit, cel pe care credeai ca il vei avea toata viata, la vremea cand le supuneai pe prietene la chinuri groaznice, multumita “lui”, dar, in acelasi timp, autoarele au atins si subiectul iubirii adevarate si pe cel al “iubirii” din interes, care se desfasoara in ziua de azi.

Diferentele de varsta, diferentele sociale, educatia, mediul familial si scoala sunt cateva dintre problemele puse in aceasta carte, toate invocand acelasi subiect: IUBIREA! Citatele folosite ca motto-uri pentru capitole si subcapitole iti dau senzatia ca premergator lor sunt lucruri pe care le traiesti sau care tin de lumea din jurul tau, dar de care nu iti dai seama, iar, inaintand in randuri, realizezi ca asa e! Am ras, m-am panicat, am stat si am analizat, am cautat o explicatie – acestea sunt doar cateva din starile emotionale pe care le-am avut citind aceasta carte. Este prima carte pe care o citesc scrisa de doua autoare care se completeaza atat de bine reciproc.

Este greu sa ai acelasi punct de vedere intr-o tematica atat de larga si de complicata cum este iubirea, insa ele au reusit. Sunt femei puternice, sigure pe sine si care stiu ce vor de la viata. Aceasta carte ar trebui sa fie simbolul unei organizatii, gen celei antidrog, numai ca aceasta organizatie ar trebui sa aiba ca si scop : Iubirea – sentiment nobil, pur, si nu iubirea – incluzand banii, cadourile, masinile scumpe si hainele din mall.

Cel mai forte punct al cartii mi s-a parut cel in care s-a pus accent pe minciuna. Multi nu realizam ca e ca un drog pentru noi , drog pe care il folosim in scop propriu sau pentru cei din jurul nostru, dar un lucru este cert: ea face parte din viata oricarui om si nu va disparea niciodata, asta pentru buna comunicare si interactiunea intre semeni. Nu am decat cuvinte de lauda la adresa acestei carti si a autoarelor.

Sunt doua femei extraordinare, care merita tot respectul datorita gandirii lor, dar mai ales pentru efortul pe care l-au depus scriind aceasta carte. Prin intermediul ei, vor deschide ochii unora si vor da de gandit altora.

Cristina Cudalbu

[ratings]

Inca un proiect Nemira este la inceput de drum: revista Nautilus, editor coordonator Michael Haulica. Daca a iesit de bine sau de rau, cititorii vor hotari. Noi speram sa placa. Lectura placuta!

www.nautilus.nemira.ro

Silviu Toma