Finalul superbei trilogii “Jocurile Foamei” m-a surprins intr-un mod atat de placut incat nici nu stiu cum sa va descriu asta. Desi am citit-o prin vara lui 2010, pot spune ca mie inca nu imi vine sa cred ca s-a terminat. Pur și simplu mai vreau. Povestea lui Katniss este atat de frumoasa, de emotionanta, dar si plina de incercari, sacrificii și tragedii care uneori nu pot fi date uitarii, ci lasa rani adanci. Uneori ranile sunt atat de adanci incat nu se pot vindeca și trebuie pur și simplu sa traiești cu ele toata viata. Daca ati citit cartea stiti cu siguranta la ce ma refer, daca nu, grabiti-va si cititi-o pentru ca merita fiecare bănut si minutel. In plus, in curand veti putea vedea ecranizare primului volum, mai exact in martie 2012.
Asa cum multi stiu, Jubileul Pacificarii nu se incheie asa cum ar trebui si Katniss se trezeste undeva departe, tocmai pe taramul celui de-al 13-lea district, candva distrus de Capitoliu. In acelasi timp, districtul 12 este pur și simplu sters de pe harta si majoritatea populatiei moare inghitita de daramaturi sau cuprinsa de flacarile ce mistuie totul in calea lor.
Cand isi revine, Katniss este marcata de pierderea locului pe care il considerase intotdeauna acasa si de faptul ca Peeta ajunge in mainile presedintelui Snow, in Capitoliu. Katniss are un singur scop: eliberarea lui Peeta cu orice pret. Pentru asta, ea încheie un pact cu presedinta districtului 13 in care ea mentioneaza clar ca ea e cea care il omoara pe Snow, pe langa alte cereri.
Districtul 13 incepe să fie bombardat, dar Katniss nu se da batuta si prin intermediul unor spoturi isi mentine legatura cu cei din districte, ii incurajeaza si ii face pe toti sa isi doreasca o REVOLTA ce poate schimba totul. Felul in care se arata, vie si de neoprit ii face pe toti sa vada ceea ce este ea cu adevarat, GAITA ZEFLEMITOARE, singura capabila sa le dea forta pentru a lupta si pentru a-si recapata libertatea.
Katniss reuseste sa ajunga in Capitoliu, sa se apropie de Snow si sa incerce sa il smulga pe Peeta din mainile celui care a incercat mereu sa le faca rau. Daca v-a reusi sa ajunga pana la el si sa il elibereze veti afla doar citind cartea (seria).
Felul lui Katniss de a se purta si de a gandi m-a impresionat enorm, iar finalul mi-a adus vreo cateva lacrimi desi într-un fel ma asteptam la el, dar cum poti uita ca ai participat de doua ori la jocurile foamei, ca printr-un miracol ai scapat, dar ai ramas cu urme adanci care nu iti permit sa iti traiești viata asa cum ti-ai dori? Cum poti da uitarii toate momentele din arena in care oamenii mureau in fata ta, fie de mana ta sau de a altcuiva? Cum poti alunga cosmarurile ce te trezesc in mijlocul noptii? Cum poti?? Ei bine, aflati ca nu se poate.
Deși Katniss nu mai trebuie sa lupte pentru a trai, lupta zi de zi pentru a uita totul, pentru a avea o viata fericita.
Vreau doar sa mai spun ca am recomandat aceasta serie unor persoane si nimeni nu s-a plans. Cu totii au spus ca este o poveste incredibila. Eu spun ca e o poveste in care dragostea ii impinge pe oameni catre sacrificii si catre o lupta continua atat pentru lucrurile in care cred, cat si pentru dreptul la libertate si viata. Intr-un fel cartea aminteste de momentele in care oamenii se aflau sub conducerea dictatorilor si suferea din toate punctele de vedere. Aceasta serie este pur si simplu o lectie de viata pe care noi toti ar trebui sa o invatam. Pe mine m-a schimbat si acum vad lumea putin altfel. Sper ca si pe voi v-a schimbat si ca ati reusit sa va maturizati alaturi de Katniss.
Adauga un comentariu