Înainte de deschiderea primului roman trebuie să recunosc că eram ușor reticent la idei ce tindeau spre “fantasy”. După ce și ultimul volum a fost citit însă, întâia mea reacție la nivel psihologic și moral a fost similară cu cea a ridicării unei perechi de ochelari de soare de pe ochi. Privind în urmă, mi-am putut justifica schimbarea în gândire și atitudine într-un mod cât se poate de simplu: acum vedeam culorile reale ale lumii.
Sistemul în care trăim ne obligă să așezam o perdea semi-transparentă între noi și exterior. Putem vedea doar ceea ce ni se arată și suntem învățați să evităm adevărul care nu ne place. Suzanne Collins pune bazele unei lumi în care acest tip de gândire este schimbat radical. Ea reușește să lege cititorul de personaj într-un mod unic și să-l transforme pe acesta în martor efectiv care nu doar observă, ci și simte ce i se întamplă personajului. Autoarea reușește să detalieze și să ramifice acțiunea și caracterul personajelor mai bine ca oricând. Acestea trăiesc cu adevărat, iar apropierea de ele te face să te întrebi dacă nu e într-adevăr posibil ca realitatea dureroasă a cărții să înconjoare și acapareze societatea în care trăim astăzi. Uitându-ne la tot ce se petrece în jurul nostru în prezent suntem obligați să deschidem larg ochii pentru a vedea că până acolo nu mai sunt decât câțiva pași.
În acest al treilea volum atenția este îndreptată chiar mai mult decât până acum spre ceea ce motivează acțiunile celei ce a supraviețuit de două ori jocului nebunesc de care toate personajele din “Jocurile Foamei” sunt legate într-un mod atât de dramatic. Impactul social asupra cititorilor este cu atât mai puternic cu cât fiecare dintre noi se regăsește în Katniss și își vede propriul fel de gândire oglindit într-al ei, întelegând posiblitatea ca fiecare dintre noi ar putea fi cândva în situația ei.
Suzanne Collins dovedește încă odată că toate laudele ce i s-au acordat pentru primele două părți sunt pe deplin meritate, iar odată cu citirea acestui ultim volum, oricine va fi de acord că acel colț calduț și sigur pe care îl imaginăm cu toții în viețile noastre dispare încetul cu încetul, lăsând loc unei stări de conștientizare realistă a propriei existențe.”Revolta” rămane așadar epilogul unei trilogii magnifice ce îmbină aventura și suspansul și care nu te lasă fără dorința de a medita la ce ți s-ar fi intamplat ție dacă ai fi fost pus în locul oricăruia dintre personaje, cum ai fi reacționat și ce ai fi făcut diferit. Schimbă percepții, atitudini și păreri printr-o idee extraordinară transpusă într-o capodoperă atât de realistă încât propria realitate îți este alterată.
Adauga un comentariu