George R.R. Martin, Urzeala tronurilor

On August 12, 2008 in SF

urzeala tronurilor“Romanul care marcheaza fara doar si poate inceputul detronarii lui Tolkien: Urzeala tronurilor”  Newsweek. Afirmatia mi s-a parut putin exagerata inainte de a citi romanul, insa mi-a atras atentia si a fost suficient pentru a ma determina sa iau cartea. Actiunea se petrece intr-o vreme in care un barbat este caracterizat de iscusinta in manuirea  sabiei. Epilogul incurca putin cititorul, oferind putine informatii. Insa, treptat, vin raspunsuri pentru toate intrebarile.

Este o introducere destul de brutala in lumea lui George R.R. Martin, fiind prezentate succint cateva personaje ce sunt uitate rapid. Totul este prezentat prin intermediul personajelor principale, care se afla pe rand in centrul actiunii, in cadrul capitolelor ce le poarta si numele. Astfel, observam diferitele culturi, obiceiuri si traditii, asa cum sunt vazute de anumite personaje. La inceput, este dificil sa te obisnuiesti cu multitudinea de nume, cu diferitele grade de rudenie si relatii. Insa din clipa in care reusesti asta, devine tot mai greu sa lasi cartea jos. Taramurile descrise devin tot mai captivante, cu miturile si legendele lor, unele de mult uitate, care insa incep sa renasca. George Martin risca in multe momente sa dezamageasca cititorul prin anumite dezvaluiri sau cu anumite intorsaturi de situatie, insa reuseste astfel sa capteze atentia si sa pastreze mereu un ritm alert. In momentul in care afirmi ca ti-a placut un roman, te gandesti la ceva exact, poate un personaj in care te-ai regasit, poate o scena anume sau pur si simplu descrierile detaliate ale unui peisaj.

In Urzeala tronurilor insa, nu am avut nici un moment in care sa ma plictisesc, pentru ca mereu a fost ceva care sa ma incante sau sa ma surprinda, regasind toate elementele mai sus mentionate, plus multe altele. As putea sa vorbesc foarte mult despre roman, fiind foarte complex, insa voi incerca sa mentionez doar cateva din lucrurile care mi-au placut in mod deosebit. George Martin nu ne spune simple povesti cu cavaleri ce isi respecta juramintele fata de rege pana la moarte, fiind condusi de onoare si onestitate. Din contra, aceste virtuti sunt la fel de rar intalnite in roman ca si in realitate, in ziua de azi. Domina astfel razbunarea, viclesugurile, comploturile si chiar detronarile. Cele doua tabere care se contureaza destul de usor in majoritatea romanelor, impartindu-se rapid in bine si rau, sunt aici mult mai greu de identificat si nu exista un singur inamic precis.

Poti ajunge chiar sa indragesti unul din personajele negative, pentru iscusinta si viclenia sa. In orice caz, primul personaj care mi-a atras atentia a fost Jon. El este bastardul lordului Stark, stapan peste cetatea Winterfell. La inceputul romanului, Jon si cu fratele sau Robb gasesc o lupoaica moarta cu sase pui in jurul ei. Lupii insa sunt deosebiti, fiind lupi stravechi, foarte rar intalniti. Ei apar si pe stindardul familiei Stark, iar Jon, ajuntandu-se de asta, reuseste sa-l convinga pe tatal sau sa pastreze puii, spunandu-i ca-i un semn de bun augur. Astfel, fiecare copil se alege cu un pui de lup, acestia devenind adevarati companioni si protectori. Un alt lucru ce mi-a atras atentia sunt asa-zisele anotimpuri. Initial, ele par sa imparta anul in  mod traditional, desi in unele zone nu a nins niciodata, iar in altele nu s-a topit niciodata zapada (ceea ce nu e ceva deosebit).

Insa pe langa acestea sunt “anotimpurile mari” ce pot ajunge la ani de zile, chiar generatii. Vara reprezinta anii caldurosi si este privita cu mare bucurie, insa iarna este aducatoare de moarte, ce aminteste de Ceilalti (despre care se stiu prea putine lucruri), aflati in spatele Zidului, care urasc orice creatura cu sange cald si omoara tot ce le iese in cale. Recomand tuturor sa exploreze minunata lume a Celor Sapte Regate, a poporului de calareti Dothraki si a legendelor ce prind viata. Pentru cei care se sperie usor de romane de dimensiuni mari, tin sa mentionez ca “Urzeala tronurilor” pare sa cuprinda doar introducerea si intriga din seria “Cantec de gheata si foc”. Asa ca, nu-mi ramane sa spun decat: “Vine iarna.”

Calin Adrian

[ratings]

 

 

Post aparut in campania “Scrie ca sa primesti…o carte“

________

Articol postat de: admin


Adauga un comentariu

RSS