Frank Herbert, Dune – Cartea deserturilor

Frank Herbert s-a nascut in anul 1920, pe 8 octombrie si a fost un binecunoscut scriitor american, admirat atat pentru succesul commercial al cartilor sale, cat si pentru talentul de a scrie carti cu adevarat bune. Desi a scris numeroase romane si serii science-fiction, seria care l-a transformat intr-una dintre cele mai importante personalitati ale SF-ului este seria “Dune”, formata din 6 romane ce nu te lasa sa dormi pana nu le termini. “Dune”, prima carte a acestei serii, este scanteia ce aprinde focul creat de o serie cunoscuta in intreaga lume.

Acest roman isi face aparitia pe piata in anul 1965, fiind unul dintre cele mai bune romane ale istoriei si servind multor producatori ca sursa de inspiratie. Fiind atat o cititoare de SF, cat si gamer, pot spune ca Universul Dune m-a facut sa renunt la orice alt tip de carte sau de joc. Si, alaturi de “Jocul lui Ender” al lui Orson Scott Card, este una dintre cartile pe care nu rezist sa nu le citesc de minim doua ori pe an.

Inca din primele pagini iti dai seama ca acest roman iti prinde mintea intr-o capcana, autorul avand darul scrierii atat de evoluat, incat te simti teleportat intr-o lume paralela, universul cartii fiind unul mult mai solid, mai puternic si mai bun decat universul realitatii.

Actiunea se desfasoara pe o planeta desert pe nume Arrakis care, desi nu are multe resurse, gazduieste cea mai pretioasa substanta existenta in acel univers viitor aflat la sute de mii de ani distanta de noi: mirodenia. Nici nu are rost sa va dau spoilere pentru a va face sa vreti sa terminati cartea. Primele zece pagini o sa va ancoreze atat de tare, incat o sa vi se para ca lucrurile la care sunt supuse personajele vi se intampla chiar voua!

Nici nu cred ca am voie sa folosesc in aceasta recenzie numarul de cuvinte pe care le-as putea adresa aceste opere. E o carte foarte populara pentru calitatea ei, fara a fi o carte-cliseu – o carte fara un continut real. Dupa cum am mentionat inainte, “Dune” a fost sursa de inspiratie pentru multe filme, insa, dupa parerea mea, cartea mereu este mai buna decat filmul. De aceea va recomand cu caldura sa o cititi, deoarece imaginatia si cuvintele autorului vor crea cel mai bun film.

Cadrul nu este creat ca la Liviu Rebreanu, in jumatate de carte, ci atmosfera si actiunea se dezvolta impreuna foarte repede. Autorul pare ca nu vrea sa ne dea nici macar o singura pauza. Trebuie sa recunosc ca intreaga serie mi-a placut mai mult decat “Fundatia” lui Asimov. Am devenit dependenta de aceasta serie, asa cum am fost si de saga lui Ender a lui Orson Scott Card. Imi este imposibil sa spun care dintre ele este mai buna, cei doi autori fiind preferatii mei.

Este o carte in care unicul fiu al conducatorului Casei Nobile a Atreizilor, Paul, este descris ca fiind un personaj ce stie sa se lupte atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere mental. Desi la inceput Paul are o viata linistita, aceasta se schimba in momentul in care Atreizii sunt obligati sa se mute pe Arrakis (planeta numita si Dune). In aceasta opera apar si Harkonenii, dusmanii de moarte ai Atreizilor. Fara ca Atreizii sa observe, Harkonenii au reusit sa se infiltreze in casa inamicului. Acest moment este marcant deoarece copilaria lui Paul se sfarseste cu adevarat.

Pentru a afla consecintele infiltrarii dusmanilor, precum si ceea ce Paul hotaraste sa faca, va trebui sa cititi cartea, pentru ca mai multe spoilere din partea mea ar strica toata surpriza.

Aceasta este o carte pe care pur si simplu NU ai cum sa nu o adori. Personajele nu sunt unele pur si simplu conturate pentru ca autorul le coloreaza cu cuvintele sale, ceea ce face cartea mult mai interesanta. Ele se dezvolta odata cu actiunea si, desi descrierea nu este chiar atat de ampla, personajele au portrete morale distincte si bine dezvoltate. Cel mai interesant aspect al aceastei carti este faptul ca se poate intampla orice – personajele fac tot ce le sta in putinta pentru ca totul sa fie asa cum vor ele.

Frank Herbert vrea sa induca starea despre care si George R. R. Martin a mentionat intr-un interviu: “Toti am vazut acele filme in care eroul are probleme – e inconjurat de 20 de persoane, dar stim ca va scapa pentru ca el este eroul. Eu vreau ca cititorilor mei sa le fie frica sa dea pagina, pentru ca personajul lor preferat ar putea muri.”
In aceasta carte autorul vrea sa ne faca sa intelegem ca oricand s-ar putea intampla ceva, ca niciodata viata nu a fost, nu este si nu va fi cu adevarat monotona.

Si, ca sa fiu sincera, am lipit pe peretele din camera mea Litania Fricii pentru momentele in care imi este frica de urmatoarea teza, sau urmatorul test. Acest citat chiar te ajuta, mai ales cand realizezi peste ce a reusit sa treaca personajul cu ajutorul acestor cuvinte.

Pentru a nu va lasa sa ajungeti la a treia pagina pentru el, vi-l scriu chiar acum: “Frica ucide mintea. Frica este moartea marunta, purtatoarea desfiintarii totale. Voi invinge frica. O voi lasa sa treaca peste mine, prin mine. Si dupa ce va fi trecut, imi voi intoarce ochiul interior si voi privi in urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi ramane doar eu.”

Aceasta carte este una fara varsta, daca ai limbajul SF macar putin format, si o recomand tuturor iubitorilor de lectura, indiferent de categoria de carti pe care o prefera. E o carte care iti maturizeaza mintea si care te face sa iti dai seama ca nimic nu ne este intins pe tava.

Va promit ca va veti bucura cu adevarat de aceasta carte si, dupa ce o veti fi terminat, nu veti rezista prea mult fara urmatoarele. Este o carte perfecta: cu personaje dezvoltate, o carte imprevizibila, cu efecte mentale pozitive asupra vietii reale si e o carte care, desi la inceput pare mare, este foarte usor de citit si de inteles.

Va garantez ca o sa existe multe scene la care pur si simplu veti uita ce inseamna sa respiri, iar varianta ebook a acestei carti este destul de accesibila avand in vedere telefoanele si tablete existente pe piata.