Mobilul lui Stephen King
In January 26, 2011 in Autori, Carti, Suspans
Nu sunt fan Stephen King dar recunosc o carte bună… după ce am citit-o. Iniţial, după ce am cumpărat-o la reducere, am crezut că am în faţă o altă carte cu zombii şi supravieţuitori care se lupta pentru, ei bine, pentru supravieţuire. Şi aşa a fost numai că, parcă la un moment dat se schimbă situaţia. Dar asta mult după jumătea cărţii.
Totul începe de la un banal telefon mobil care transformă pe cei care au ascultat „semnalul” în bestii al căror singur instinct primar este să ucidă. Clay Riddell, un simplu artist de benzi desenate (care nu deţine telefon mobil!) este prins în mijlocul Boston-ului într-o devandadă generală: oamenii se sfâşie între ei, avioanele cad din cer, maşinile intra în coliziune cu orice obstacol din calea lor. Pe scurt, a ţicnit lumea, domn’le! Cam asta e atmosfera din care Clay pleacă în căutarea fiului şi soţiei sale din Maine. Găseşte mai mult decât atât şi chiar dacă în prima parte avem doar acţiune şi zombii (telnebuni cum sunt numiţi), răspunsurile nu se lasă aşteptate.
Personajele sunt şi cam nu sunt. Tom şi Alice se alatură lui Clay şi sunt alături de el aproape pe tot parcursul călătoriei. Cel mai mult mi-a plăcut pisica lui Tom şi aş fi vrut să ştiu ce s-a întâmplat cu ea, că oricum, săraca, habar n-are că lumea s-a schimbat. Dacă la început se face cât de cât o conturare a personajelor, spre final personajele care se alătură grupului de călători (şi sunt destul de importante) au fiecare un nume şi câteva trăsături. E bine că sunt doi bărbaţi şi o femeie din care un bărbat moare. Simplu de reţinut.
Sincer, la o poveste horror de supravieţuire clasică formula e… pac pac, un zombi jos, au mai ramas 99. Aici nu este cazul deoarece vorbim de milioane de telnebuni şi formula e… sute de zombii aruncaţi în aer sau prăjiţi, hai să fugim că aştia vor dreptate şi nu ajunge doar să ne omoare. In final, e vorba de umanitate şi de ce putem (sau vrem) şi ce nu putem(sau nu vrem) să facem pentru semenii noştri.
Da, finalul este ambiguu, deschis dar asta pentru că nu e important. Altul e mesajul. Daca aţi ajuns la final şi aveti o privire gen „Și continuarea?”, ţineţi minte că acţiunea s-a terminat cu câteva capitole în urmă.
Pentru cei care au dubii in privinţa conţinutului (aceeaşi poveste cu zombii şi sfârşitul lumii spusă altfel) asa cum am avut eu şi nu sunt fani Stephen King, tot ce pot sa spun e că se merită. Începe la fel dar se dovedeşte că nu e deloc aceeaşi poveste. Și nu e spusă doar de dragul de a fi spusă.
Material de bogdy103@yahoo.com
Dezvaluirea misterului
In January 24, 2011 in Carti, Suspans
Nu-i usor sa spui Adio - Raymond Chandler
La fel ca celelalte carti, “Nu-i usor sa spui adio” de Raymond Chandler este un triumf al autorului asupra suspansului. Una din cele mai bune carti ale lui, care merita cumparata si citita.
Inceputul povestii este mai hazliu decat la alte romane pe care le-am citit de acelasi autor. Detectivul duce acasa la el si ingrijeste un betiv care nu se poate tine pe picioare, dar din cand in cand deschide cate un ochi si multumeste politicos pentru grija care i se acorda. Alta data, acelasi betiv este scapat de a fi dus cu duba politiei, in schimb detectivul il duce iar la el acasa unde il ajuta sa-si revina, afland totodata o parte a povestii lui de viata. Ii da chiar si bani pentru a incepe o noua viata in Las Vegas, pastrand in schimb geamantanul lui din piele de porc.
La o perioada de timp dupa aceste evenimente detectivul binevoitor isi primeste banii intr-un plic insotit de o scrisorica prin care este anuntat ca fostul betiv s-a recasatorit cu fosta lui nevasta, fiica a unui multimilionar.
Marlowe simte ca toata acestea ii vor aduce probleme.
Nu dupa mult timp, simte pe pielea lui necazurile, fiind batut, legat si batjocorit, fiind banuit de crima si arestat. Sotia lui Lennox este gasita moarta in casa. Acesta dispare, ulterior constatandu-se moartea lui. In timp ce detectivul Marlowe investigheaza cazul unui scriitor, gaseste indicii despre cazul precedent care il vor ajuta in dezlegarea misterului. Prin iscusinta mintii lui, relateaza la sfarsitul romanului misterele si il descopera pe betivul care se dadea drept mort, transformat.
Romanele lui Chandler m-au facut sa-mi pun zeci de intrebari, pe care Marlowe le dezvaluie treptat pana la finalul cartii. Va invit sa va delectati cu acest roman hazliu, interesant, captivant, care cu siguranta va va capta atentia pana la ultima propozitie.
Un material de Csiki Veronica.
Pacate originare – o carte despre mafie, tradare, coruptie, razbunare si iubire
In January 14, 2011 in Suspans
Pacate originare de Don Winslow
La o prima privire, am crezut ca acest roman va fi unul de o calitate medie, chiar scazuta, mai ales ca parea a fi un simplu thriller politist, cu anumite implicatii politice, in care se descrie o lupta contra drogurilor aparent sortita esecului, dusa intre clanurile mafiote din Mexic si agentiile federale din SUA, al caror pion esential in respectivul razboi este agentul DEA Arthur Keller. Insa, pe parcursul lecturii, am avut parte de o serie de surprize placute, de la suspansul si imprevizibilul care definesc romanele demne de o ecranizare cinematografica si pana la profunzimea unor trairi si actiuni ale personajelor centrale, care se zbat din rasputeri pentru atingerea scopurilor urmarite, indiferent de obstacolele intalnite ori de metodele non-conformiste utilizate.
Un fel de motto, prezent in debutul romanului, poate anticipa tensiunea si contradictiile morale care stau la baza intrigii politiste: “Izbaveste de sabie sufletul meu si din gheara cainelui viata mea.” (Psalmi 21:22). In romanul Pacate originare (The power of the dog in original, 2005), autorul american Don Winslow dovedeste un real talent in elaborarea unui subiect cat se poate de actual si de realist, precum si in schitarea foarte veridica a personajelor in jurul carora este tesuta intriga.
Art Keller, un agent DEA incoruptibil, va reprezenta un adevarat ghimpe in coasta clanurilor mafiote din Mexic, cu tot acordul tacit primit de acestea din partea guvernului din propria tara si al celui din SUA pentru desfasurarea odioaselor afaceri constand in traficul de droguri, santaj, executii si atentate politice. Pionul esential in desfasurarea actiunii este reprezentat de organizatia mexicana condusa de familia Barrera, asemanatoare unui clan mafiot din Sicilia. De altfel, Keller reuseste de multe ori sa puna in dificultate solutiile diplomatice dintre Mexic si SUA, state a caror granita devine treptat un sangeros front de razboi, incluzand si o serie de orase aflate in relativa apropiere a demarcatiei. Trecerea de la metropolele agitate ale New York-ului si Mexico City-ului la orasele mai ‘tacute’ precum Tijuana ori San Diego, de la plajele insorite ale Californiei la salbatica jungla din America Centrala, cu state precum Honduras si Cuba, se realizeaza intr-un mod fluid, fara poticneli, subliniindu-se faptul ca slabiciunile umane sunt greu de eliminat, indiferent de apartenenta etnica ori geografica a diverselor popoare din continentele americane.
Razboiul drogurilor se dovedeste unul crunt si nemilos, printre victime numarandu-se nu doar persoanele care au legatura cu afacerile respective, ci si simpli cetateni care au ghinionul sa se afle in calea gloantelor pornite din armele fortelor politienesti si agentilor DEA sau, mai ales, din cele ale membrilor clanurilor mafiote. Fiecare dintre cele 15 capitole are un motto bine ales, in functie de etapa si contextul in care se afla razboiul dintre SUA si Mexic, atat unul fizic cat si unul psihologic. Astfel, un motto interesant il gasim si la capitolul 5: “Exista doua lucruri pe care poporul american nu le doreste: o alta Cuba pe teritoriul Americii Centrale si un nou Vietnam. (Ronald Reagan)”.
Read the rest of this entry »
LOGOFATUL DE TAINA de Rodica Ojog Brasoveanu
In December 15, 2010 in Carti, Suspans
Logofatul de taina - Rodica Ojog-Brasoveanu
Nu ma asteptam sa gasesc in ‘Logofatul de taina” un veritabil roman de capa si spada. Recunosc ca dna Ojog-Brasoveanu m-a cucerit definitiv- pe mine, impatimita acestor tip de romane. M-au captivat faptele, stilul povestirii, fluenta romanului se, de ce sa nu recunosc, m-a fascinat Radu Andronic.
Povestea e simpla, dar captivanta si plina de intrigi, rasturnari de situatii, putin umor, un usor iz de dragoste…
Am simtit alaturi de Radu Andronic toate tulburarile acelor vremuri, am tremurat la dramaticele schimbari de registru, am ramas surprinsa de curgerea- devenita apoi fireasca- a evenimentelor..am trait mii de emotii contradictorii alaturi de acest muschetar autohton.
Acum ma pregatesc sa citesc “Ochii jupanitei” si deja m-am pregatit sufleteste pentru noi aventuri minunate.
Pe curand!
Material de Oncioiu Malina.
