Povestea imorala a doamnei romanului politist romanesc
In January 04, 2013 in Carti
Autoarea de romane politiste pe care o indragesc enorm de tot este Rodica Ojog-Brasoveanu (1939 – 2002). In opinia mea, cartile ei, daca ar fi beneficiat de o limba cu circulatie internationala, ar fi devenit, cu siguranta, Best Seller-uri. Din pacate, genialitatea ei este putin cunoscuta si vag recunoscuta chiar si in Romania. Este adevarat ca nu se gasesc in romanele ei scene sau expresii vulgare, ci doar o imaginatie debordanta invesmantata intr-un stil elegant, o ironie inteligenta si subtila. Personajele, dominate de patimi ucigatoare, dar cu şarm, iti creeaza dependenta. Pe drept cuvant, doamna Rodica Ojog-Brasoveanu este considerata „Doamna romanului politist romanesc”, iar ca maiestrie enigmistica a fost supranumita „Agatha Christie a Romaniei”.
Acum cateva zile am imprumutat de la un amic de-al meu, romanul marii doamne a policer-ului romanesc, Rodica Ojog-Brasoveanu, “Poveste imorala“. Captivant si plin de actiune, romanul doamnei Ojog-Brasoveanu, “Poveste imorala” reprezinta o intriga complexa si ingenioasa, in care loviturile de teatru se succed intr-un ritm ametitor, jalonat de umor si personaje memorabile, acest roman consolidand statutul de vedeta a romanului politist de care se bucura de multi ani aceasta renumita scriitoare de romane politiste.
Desi pentru unii numele ei nu starneste un interes prea mare, pentru mine gustul pentru romane politiste se asociaza numelui autoarei. Aprecierea la adevarata ei valoare se poate face doar citind cel putin unul din lungul sir de romane ale Rodicai Ojog-Brasoveanu care a fost de meserie avocat, dar care la indemnul sotului ei, Cosma Brasoveanu, a scris primul ei roman, “Moartea semneaza indescifrabil”. Cu acest volum a avut mult succes, fapt pentru care autoarea a renuntat la avocatura si s-a dedicat scrisului, publicand peste 35 de romane dintre care majoritatea politiste, dar si istorice si chiar si unul de natura Stiintifico-fantastica. Read the rest of this entry »
Lumina ce se stinge – George R. R. Martin
In January 03, 2013 in Carti
Cu aproape douăzeci de ani înainte de a deveni cunoscut drept un scriitor cu preponderenţă de fantasy datorită seriei „Cântec de gheaţă şi foc”, George R. R. Martin scria science fiction. Romanul său de debut, „Lumina ce se stinge”, un space opera cu accente filosofice, a fost nominalizat la premiile Hugo şi British Fantasy.
Având un titlu inspirat dintr-un poem al poetului englez Dylan Thomas, „Lumina ce se stinge” îl are drept principal protagonist pe Dirk t’Larien, un bărbat a cărui viaţă se află în derivă şi nu pare să mai aibă un sens. La primirea unei chemări de la o fostă iubită de care încă se mai crede îndrăgostit, Dirk lasă totul baltă şi se îmbarcă într-o călătorie neaşteptată spre Worlorn, o planetă pe cale de a-şi părăsi sistemul solar şi a rămâne pentru mult timp în întuneric.
Acolo o găseşte pe Gwen Delvano, ecologistă de profesie, captivă într-o relaţie neconvenţională cu doi membri ai rasei Kavalar în cadrul căreia este considerată mai mult o proprietate decât o fiinţă umană cu drepturi şi libertăţi. Convins că încă mai au sentimente unul pentru celălalt, Dirk este hotărât să o ajute să evadeze din societatea plină de constrângeri şi obiceiuri străine lui, sperând totodată la o reluare a legăturii.
Deşi împreună trec prin mai multe aventuri palpitante, planeta în sine devine la fel de interesantă, dacă nu chiar mai mult, decât eroii noştrii. Din cele paisprezece oraşe reprezentante a celor mai importante culturi din univers, cunoaştem mai în profunzime din păcate doar trei. Abandonate după festivalul care sărbătorea sfârşitul scurtei perioade de viaţă pe această planetă, dar încă funcţionale, ele joacă un rol major în firul acţiunii, stârnindu-ne curiozitatea faţă de culturile care le-au ridicat, însă Martin este zgârcit cu detaliile. Read the rest of this entry »
Despre teatru si performance
In January 02, 2013 in Carti
Editura Nemira incepe sa se extinda pe segmentul de dramaturgie si teatrologie din ce in ce mai mult. Strategia de a atragae cat mai multi cititori, interesati de cele mai diversificate domenii ale literaturii si artei, este foarte bine gandita. Felicit pe aceasta cale editura pentru initiativa demna de admiratie, respect si foarte multa consideratie!
Prezentul volum, “Ghidul Routledge de teatru si performance”, este o carte esentiala pentru toti pasionatii de teatru. Aceasta arta a creatiei scenice a fost abordata exemplar de profesorul englez de arta actorului Paul Allain.
Teatrul, fie ca este vorba despre notiunea, conceptul sau constructia in sine, este extrem de popular in toata lumea. Este una dintre domeniile artistice cu cea mai mare priza la publicul de pe tot mapamondul. O arta a expunerii pe scena a unor situatii din viata de zi cu zi sau a unor evenimente deosebite si iesite din comun.
Sintagma de “performance” este, in prezent, extrem de folosita de profesorii si actorii de teatru din Romania. Pentru necunoscatori, cuvantul provine din limba engleza si inseamna “reprezentatie”. Asadar, reprezentatia unei piese de teatru, intr-un timp limitat si cu o serie de actori, fie amatori fie profesionisti.
Ghidul de fata, aflat intr-o prezentare grafica de exceptie, ofera o serie de informatii, evenimente si o istorie bogata a treatrului din timpurile de mult apuse si pana in prezent. Autorii au reusit sa realizeze un companion autohton, menit sa fascineze cititorii de toate varstele.
Merita apreciat gestul de a atrage cat mai multa lume la spectacole de teatru, iar traducerea cartii pentru cititorii romani este, dupa cum am mai mentionat, o idee fabuloasa. Romanul obisnuit nu mai merge la teatru, nu mai citeste piese de teatru pentru ca, in tara noastra, s-a adancit in mintea oamenilor de rand ideea conform careia teatrul este ceva bizar, neinteles si plin de seriozitate. Intr-adevar sunt piese de teatru care cer un anumit bagaj cultural si intelectual, dar exista si reprezentatii menita sa destinda si sa amuze copios publicul. Read the rest of this entry »
Dansul dragonilor – George R. R. Martin
In January 01, 2013 in Carti
Fanii lui George R. R. Martin au fost nevoiţi să aştepte timp de şase ani până la publicarea celui de-al cincilea volum din seria „Cântec de gheaţă şi foc”, „Dansul dragonilor”.
Aşa cum ne-a obişnuit deja, fiecare capitol este scris din punctul de vedere al unui anumit personaj, cunoscut din cărţile precedente ale seriei sau nou introdus. O parte din evenimente are loc concomitent cu cele prezentate în „Festinul ciorilor”, ca mai apoi firele narative să se întâlnească la un moment dat, deşi nu putem spune acelaşi lucru şi despre personaje. Mult timp este petrecut pe drum, călătorind dintr-un loc în altul într-o perioadă în care viteza maximă de deplasare este dată de puterea unui cal sau a unei corăbii, asta dacă nu ai nenorocul să fi prins într-un război sau să fii asasinat pe drum.
Absentă în „Festinul ciorilor”, Daenerys ocupă un loc de onoare, beneficiind de deosebit de multă atenţie din partea autorului. Ultima descendentă a dinastiei Targaryen, aceasta domneşte în Meereen, unde se confruntă cu realitatea că de multe ori conducerea unui oraş este chiar mai dificilă decât cucerirea lui. Nici măcar o căsătorie aranjată nu poate salva situaţia, iar iubirea îi aduce mai multă durere decât fericire. În plus, dragonii au mai crescut, devenind greu de stăpânit, şi îi provoacă necazuri la rândul lor.
La Zid, John Snow, în calitate de Lord Comandant, continuă pregătirile în aşteptarea iernii care se anunţă tot mai aproape. Presiunile din partea lui Stannis cresc, având pretenţii şi cerinţe tot mai mari, deşi Rondul de Noapte a fost întotdeauna o instituţie de sine stătătoare, fără afilieri politice. Permiterea accesului oamenilor liberi la sud de Zid este o măsură strategică oarecum controversată în rândul oamenilor săi, diferenţele de opinie devenind tot mai evidente. Read the rest of this entry »
