Odiseea Spatiala 2001 sau Trirema lui Ulise si apele tulburi ale oceanelor galactice
In May 18, 2010 in Autori, Carti, Clasici, SF
„Contrary to popular belief, science fiction writers very seldom attempt to predict the future; indeed, as Ray Bradbury put it so well, they more often try to prevent it.”( Arthur C. Clarke)
Si totusi, citind cartea scrisa de SIR Arthur C. Clarke (tocmai in 1964 – 1968), am avut impresia ca povestea creatorului britanic nu doar a descris, cu o acuratete infioratoare, locuri si fenomene pe care oamenii (de stiinta si nu numai) aveau sa le afle mult mai tarziu, ci chiar a contribuit (si o face si in continuare) la modelarea viitorului nostru, ca specie…
Asta daca ne gandim numai la faimoasa „Huston, we have a problem!”, care seamana izbitor de mult cu anuntul unuia din eroii cartii, megacomputerul HAL (“Sorry to interrupt the festivities, but we have a problem.”), cand apar probleme la bord, sau daca luam in considerare anomalia cunoscuta ca „Ochiul lui Iapetus”, de pe unul din satelitii lui Saturn.
Poate si fiindca, dupa Odiseea Spatiala 2001 (cartea si, desigur, filmul regizat de Stanley Kubrik), viziunea lui Sir Arthur C. Clarke a devenit telescopul care ne-a ajutat sa vedem, cu neasteptata precizie, ce se afla dincolo de granitele micii noastre planete.
Istoria si fictiunea au devenit imposibil de separat una de alta, dupa ce ne descrie, cu acuratete (si umor, pe alocuri), viata astronautilor aflati in spatiu (modul cum se mananca, cum se deplaseaza, sau ce se intampla intr-o toaleta – dupa apasarea butoanelor de start si stop simulare efect gravitational, persona trebuie sa inchida ochii), locuintele celor care traiesc pe luna (in module pentru o singura persoana), limbajul folosit in comunicatiile interstelare si, mai ales, spectacolul incredibil al spatiului extraterestru. Read the rest of this entry »
Biciul lui Dumnezeu, o poarta spre istorie
In May 18, 2010 in Autori, Carti, Istorie, Suspans
Majoritatea romanelor istorice nu reusesc sa imbine fictiunea si arta relatarii,cu evenimentele care au zguduit lumea in urma cu cativa ani; de aceea multe dintre lucrurile pe care le stim in prezent despre conducatori si razboaiele purtate de ei, raman incerte, iar mintile noastre nu percep cu adevarat scopul care a dus la luarea unor decizii ce au schimbat viitorul pentru atatia oameni.
Cand am inceput sa citesc Biciul lui Dumnezeu nu stiam la ce sa ma astept, dar cartea m-a surprins inca din primele pagini prin modul in care relateaza actiunea, imbinand istoria cu realitatea. Este alerta si cursiva. O carte pe care cu greu o mai lasi din mana, iar atunci cand iti dai seama ca mai ai doar un capitol din ea simti un sentiment de sfarseala si parere de rau.
Romanul este construit ca o poveste, pornind de la luptele duse de huni impotriva romanilor si modul in care acesti barbari au reusit sa-i infranga de nenumarate ori. Hunii nu traiesc asemenea romanilor, in case si palate ,imbracati doar in matasuri. Nu stiu sa scrie, nu au cunostiinte despre ce inseamna muzica sau filozofia. Dispretuiesc adaposturile normale, ard totul in cale, distrug si omoara, romanii descriindu-i ca fiind un popor urat si necivilizat. Chiar si asa, hunii i-au dominat o perioada de timp si William Dietrich reuseste sa contureze strategia si modul de viata si de gandire al acestora.
Au avut un conducator de care romanii se temeau. Nu indrazneau sa-i pomeneasca numele. Stiau ca la cuvantul sau mii de barbati se adunau si formau o armata puternica ,care ar fi putut sa distruga orice cetate care incerca sa le opuna rezistenta. Numele lui era Atilla, supranumit ’’Biciul lui Dumnezeu’’. Read the rest of this entry »
Sfidarea, mai buna ca Jocurile Foamei
In May 17, 2010 in Autori, Carti, Junior, Literatura contemporana
Cartea este geniala. Ma asteptam ca Sfidarea sa fie cel putin la fel de buna ca si prima, dar m-am inselat. E chiar mai buna decat Jocurile Foamei. Suzanne Collins e o scriitoare pur si simplu fantastica, cu niste idei uimitoare, foarte diferite de tot ce am reusit sa citesc pana acum.
Dupa castigarea jocurilor, Katniss si Peeta stiu ca pericolul nu a trecut si ca, odata cu inceperea Turneului Triumfal, cei doi vor trebui sa pretinda inca o data ca sunt indragostiti pana la cer si inapoi. Katniss primeste vizita presedintelui Snow in noua ei casa din cartierul invingatorilor. Presedintele ii spune clar ca trebuie sa calmeze toate districtele, in asa fel incat sa nu se formeze nici o revolta din cauza sfidarii ei cu fructele otravite – lucru la care nici un creator al jocurilor nu se gandise vreodata.
Turneul Triumfal incepe din Districtul 11, unde Katniss si Peeta sfideaza din nou Capitoliul, el oferind familiilor tributurilor veniturile lor pe o luna in fiecare an, iar ea face un lucru si mai grav cand vorbeste, determinand un salut al multimii adresat ei. Turneul Continua prin districtul 10 pana la Capitoliu, unde sunt prezentate pozele cu Katniss imbracata in rochie de mireasa – ea si Peeta trebuiau sa se casatoreasca pentru a isi mentine familiile in viata si pe Gale. Read the rest of this entry »
Dragonul Majestatii Sale – Lectii de civilizatie, filosofie si imaginatie
In May 14, 2010 in Autori, Carti, Fantasy, Literatura contemporana, Suspans
N-ai ce-i face, vrei nu vrei, dragonii sunt la moda. Mitul dragonilor a fost exploatat la greu in literatura, in serii cum ar fi “Memoriile lui Sughit Strasnicul Stavrid al III-lea” (Cressida Cowell), “Septimus Heap” (Angie Sage) sau “Cantec de gheata si foc” (George R. R. Martin) – ca sa enumeram doar cate una pentru fiecare varsta. Chiar mai era nevoie de inca o varianta a nu stiu carei povestiri create de imaginatia inflacarata a unui scriitor sau altul? Nici nu e de mirare ca, atunci cand pui mana pe o carte ca asta, nu poti decat sa iti spui “Of, Doamne, inca una?”
Cam asa stau lucrurile la o prima vedere. Dar daca tot ai deschis cartea, incepi sa o frunzaresti si dupa doar cateva pagini descoperi ca situatia este cu totul alta. Naomi Novik reuseste sa creeze in Dragonul Majestatii Sale, primul volum din seria Temeraire (da, avem si aici de-a face cu o serie, dar asta e o alta poveste), un univers aparte, diferit de lumile fantastice atat de familiare in literatura fantasy a ultimilor ani.
Atmosfera de la inceput aminteste de “Capitanul Blood” (Rafael Sabatini), “Insula comorilor” (Robert Louis Stevenson), “Capitan la cincisprezece ani” (Jules Verne) si “Georges” (Alexandre Dumas). Avem parte de lupte navale incrancenate, pentru ca suntem pe mare, la bordul corabiei Reliant, condusa de capitanul englez William Laurence. Ne aflam in plin razboi intre Anglia si Franta, in timpul campaniei de expansiune a Imperiului Napoleonian. Read the rest of this entry »
