Romanul “Cartea Copiilor”, scris de A.S. Byatt, a fost nominalizat in 2009 pentru Man Booker Prize. Este o capodopera fara nici cea mai mica urma de greseala.
“Cartea Copiilor” este o carte lunga si de multe ori destul de confuza, dar cu toate acestea modul in care a fost scrisa este superb. O lista a personajelor ar fi fost extrem de utila, cu toate acestea, nu este nici unul, iar cititorul trebuie sa se confrunte cu o serie intreaga de personaje care traverseaza scena.
O avem pe Olive Grimwith Wellwood, o scriitoare de carti pentru copii, casatorita cu un fost bancher, care a renuntat la slujba lui pentru a scrie despre economie. El a scris articole sub pseudonimul de March Hare. Toby Youlgreave a scris teza sa de doctorat pe Ovid, dar pasiunea sa este mitologia engleza. Arthur Dobbin este un tanar solemn si beneficiaza in intregime din faptul ca numele lui este un alt cuvant pentru un cal. Augustus Steyning locuieste in Nutcracker Cottage. Toate personajele sunt foarte englezesti.
Povestile din spatele personajelor principale sunt precise in detaliu, dar perfecte pentru a reflecta o epoca in care nu sunt Blackberries, televizioare, sau vieti traite tumultuous. Daca poti pune deoparte cateva ore pentru a incepe sa citesti aceast roman, astfel incat sa prinzi ritmul, sa intalnesti personajele, si relatiile multiple dintre acestea, atunci vei gasi acea scanteie care te incurajeaza sa investesti timpul necesar sa iei parte la aceasta lunga calatorie prin lumea lor.
Un personaj scrie ca “O iluzie este un lucru complicat, si o audienta este o creatura complicate. Ambele trebuie sa fie aduse din niste parti imprastiate catre un intreg.” In timp ce aceasta referinta este pentru un spectacol de marionete de la o petrecere nocturna, se refera in egala masura si la intregul roman. Iluzia este ca totul este bine, ca familiile sunt in mod rezonabil fericite, ca lucrurile sunt asa cum par.
In timp ce Wellwoods –si multi altii – prezinta o fatada de respectabilitate, exista si o parte intunecata. Olive are un iubit cu care este insarcinata dupa cei sase copii care ii are cu sotul ei Humphrey, care are de asemenea o iubita cu care are un copil. Acest amestec dintre bine si rau este atenuat de contiinta lor sociala asa cum reiese din implicarea lor activa in progresul societatii. Nu este de mirare ca il iau de crescut pe tanarul Philip Warren. Tatal sau este mort, mama lui picteaza intr-o fabrica, iar el a fugit pentru a desena si pentru a deveni un mare olar. Este adoptat, curatat si ii este amenajat un loc unde sa munceasca ca olar. Poveste lui formeaza nucleul central al romanului.
Intriga, in toata complexitatea ei, este un tur de forta. Personajele principale sunt pe deplin realizate, pana la hainele pe care le poarta. Totusi, acest roman nu este pentru toata lumea. Este lung si cu o multime de caractere. Cititorul care este dispus sa investeaca timp si energie o sa gaseasca “Cartea Copiilor” plina de satisfactie, distractiva, si educationala.
Adauga un comentariu