Un material de Alex Szollo
Am terminat recent, în 2 zile, romanul-mamut “Apocalipsa” al regelui neîncoronat al horror-ului modern, Stephen King. Nu mă-ntrebați cum am reușit aceasta performanță, nu aș știi exact cum să vă răspund.
Ce știu sigur este următorul lucru: cartea aceasta are ceva care te ține lipit de paginile sale ca molia de bec. Astfel, uiți că ai de-a face cu o „cărămidă” de 1152 de pagini și întorci înfrigurat filele, dorind să afli tot mai mult.
Personajele sunt construite magistral, cum numai mintea genială cu un strop de nebunie a lui King ar putea crea. Egoistul Larry Underwood, cântăreţ de meserie, cobaiul, supravieţuitorul şi omul de treabă Stuart (Stu) Redman, decepţionata Fran Goldsmith, surdomutul genial Nick Andros şi Tom Cullen cel sărac cu duhul sunt doar câteva din personajele ce-şi croiesc drum printr-o Americă devastată de un virus mutant de gripă, în vreme ce pentru sufletele lor se luptă bătrâna Mother Abagail, o negresă de peste 100 de ani şi Randall Flagg, Omul Întunecat, Momâia Ambulantă, Omul Fără Faţă, un demon carismatic ce poartă cizme de cowboy, blugi şi insigne.
Virusul scapă de sub control (cum altfel?) din cauza unei erori umane de mai puţin de-o secundă, ceea ce-arată părerea nu prea bună a autorului despre societatea tehnologizată.
King nu se sfieşte, prin intermediul personajelor sale, să facă declaraţii despre natura umană. Astfel, Glen Bateman, sociolog, remarcă plin de amar că “omul a fost creat după imaginea lui Dumnezeu, dar societatea umană se îndreaptă în direcţia opusă lui.”
Pasajul meu preferat (l-aș putea numi chiar “de suflet”) este acela în care Nick Andros, probabil crezându-se îndreptăţit de o viaţă condamnată la stigmatul tăcerii, declară necredinţa sa în Dumnezeu, în timp ce bătrâna Mother Abigail îi răspunde că Acesta crede în el! E printre cele mai profunde pasaje legate de Dumnezeu pe care le-am citit vreodată.
Prin urmare, dacă se întâmplă să căutaţi o carte sumbră, serioasă, cu un ritm alert,i ntrigă complexă, personaje foarte bine creionate şi mesaj puternic şi profund, recomand cu căldură “Apocalipsa” lui King. Nu veţi regreta!
Adauga un comentariu