Amurgul Templierilor

On June 10, 2013 in Carti

Amurgul TemplierilorHanny Alders , autoarea, scoate aceasta capodopera dupa o munca ampla de documentare si incearca sa ne transpuna cat mai realist in zbuciumata si tenebroasa atmosfera a inceputului de secol paisprezece cand are loc actiunea controversata a regelui Filip al IV-lea cel Frumos impotriva Ordinului Templierilor.

Ordinul Templierilor, asemenea Ordinului Ospitalierilor si Ordinului Teutonilor , erau in fond ordine monahice sub directa conducere papala si care isi propuneau sa sprijine logistic actiunea de cucerire a Tinuturilor Sfinte din jurul Ierusalimului. Astfel aceste ordine au fost mereu in primele randuri ale Cruciadelor crestine si au dat girul sangelui pentru cucerirea si apararea pamantului sfant in cursul celor 200 de ani cand s-au succedat Cruciadele crestine.

La finele secolului 13( 1297) cade ultimul bastion crestin din Tara Sfanta si anume Cetatea Antiohiei in timpul sultanului mameluc al Egiptului Kalawun-fost ofiter si prieten al cuceritorului de drept in numele islamului a Tarii Sfinte si anume Amir Baybars Bundukdari.Sunt multe izvoare istorice care mentioneaza de tratativele secrete de pace duse de sultanul mameluc Kalawun cu crestinii prin intermediul unor fruntasi templieri.

Ordinul Templierilor s-a afirmat in lupta impotriva sarazinilor –denumire generica data musulmanilor in cursul Cruciadelor. Concomitent acestia au stabilit contacte cu lumea musulmana- contacte comerciale- Templul acumuland averi colosale din comertul cu marfuri orientale si mirodenii. Treptat , Templul a inteles ca nu macelarirea si alungarea musulmanilor din pamanturile sfinte era solutia de urmat ci reconcilierea si convietuirea pasnica-aceea care aducea pacea si bunastarea ambelor parti.

Astfel, la inceputul secolului paisprezece , asupra Templului planau vagi banuieli de tradare a cauzei crestine in favoarea unor beneficii imense de comert cu lumea araba.

Mai mult , Templul era banuit ca in locul ceremonialului religios de primire in cadrul Ordinului, fusese introdus un ritual pagan de pangarire a insemnelor sfinte crestine care era in concordanta cu noile orientari strategice ale Templului.
In realitate , acest moment de pierdere de catre crestini a Regatului Ierusalimului a coincis cu maxima bogatie si influenta a Templului in Apus si cu etapa de centralizare a statelor feudale francez si englez.

Astfel se explica actiunea atat de feroce si de ampla a regelui Filip al IV-lea cel Frumos – intreprinsa impotriva templierilor incepand cu luna octombrie 1307 si care porneste exploziv cu arestarea tuturor templierilor de pe teritoriul francez.
Creierul acestei operatiuni fara precedent este considerat Guillame de Nogaret –ministrul lui Filip secondat de Guillame de Plaissans. Nogaret a si ramas in istorie cu apelativul « cel Groaznic ».

In realitate , regele Filip al IV-lea urmareste sa reduca influenta papala asupra statelor nationale aflate in plina ascensiune, care se exercita inclusiv prin bogatia Templierilor si Ospitalierilor – cele doua ordine monahice ce se supuneau doar papei. Pe de alta parte bogatia templierilor era atat de mare incat sa satisfaca in buna masura cheltuielile exorbitante ale lui Filip al IV lea cel Frumos al Frantei sau ale lui Edward I al Angliei.

Initiatorul nefericitului ritual pagan in cadrul Templului se pare ca a fost Hugues de Pairaud marele comandor al Ordinului –al doilea in ierarhie dupa Marele Maestru- Jaques de Molay care avea cartierul general in Cipru pentru a pregati o noua cruciada pentru recuverirea Teritoriilor Sfinte.

In acest context se desfasoara actiunea romanului , eroul principal –Richard Bastardul –cu origine de vita regala , fiind un factor de echilibru in perioada de mare framantare si prigonire a templierilor- o trista recunostinta pentru secolele si miile de vieti puse in slujba crucii crestine in cruntele razboaie din Tara Sfanta.

Articol postat de: Nicolae Mateescu


Adauga un comentariu

RSS