Omul era vanat de peste o suta de ani-lumina si opt secole… acesta este un fel de citat care ar suna horror pentru cititorii cartii Adancurile Cerului. Volumul este continuarea romanului Foc in Adanc, ambele castigatoare ale premiului Hugo. Asta in ordinea aparitiei cartilor, dar de fapt ea precedeaza primul volum din serie.
Vernor Vinge nu renunta la vechiul obicei de a te baga direct in mijlocul actiunii si te trezesti ca nu stii cine ce vrea. Acelasi lucru l-am remarcat si citind Foc in Adanc. Cartile incep greu, dar pe parcurs, subiectul se lumineaza creand dependenta.
Asa cum am spus mai devreme, actiunea cartii se petrece cu mii de ani inaintea primului volum, in zona lenta ceea ce cauzeaza “incetinire”, iar astfel viteza luminii nu este atinsa de catre personaje. Timpul actiunii nu e prea indepartat de cel actual, rezultand primii ani de explorare ai spatiului pentru om. Firul epic incepe atunci cand este descoperita o stea ciudata, numita On/Off (pornit/oprit)pentru ca la fiecare 215 din 250 de ani soarele intra intr-o stare de somnolenta.
In timp ce On/Off doarme ea nu elibereaza energie, iar planeta care o orbiteaza ingheata, intrand intr-un fel de scurta era glaciara. In timpul acestei glaciatii, toate vietuitoarele sau mai bine spus toata fauna planetei hiberneaza.
Una dintre speciile care locuiesc pe aceasta planeta, este numita Spider “paianjeni” de catre oameni datorita asemanarii lor cu arahnidele. Acesti paianjeni au ajuns la o tehnologie asemanatoare cu cea a oamenilor de la inceputul anilor 1900. Totusi oamenii cred ca aceasta rasa de paianjeni au fost candva capabili de zboruri interstelare. De aceea se pregatesc doua expeditii catre lumea paianjenilor. Una este Qeng Ho care din cate am inteles se pronunta Cheng Ho si care a fost numita dupa exploratorul chinez din secolul al XV-lea, Zheng He. Si o civilizatie de “destepti” care tocmai au iesit dintr-o perioada nefasta pentru ei. Cele doua expeditii au ajuns cu cativa ani inainte de trezire si de aici incepe “lupta” .Conflicte politice, lupta pentru putere, societati in razbel, calatorii in adanc, virusuri…
Singura legatura directa cu Foc in Adanc ar fi Pham Nuwen care calatoreste alaturi de Qeng Ho si care a fost reconstruit sau inviat (cum preferati voi) de catre batran, va amintiti?
Cartile pot creea dependenta cateva zile, paginile zburand pur si simplu una dupa alta, si, citindu-le pe amandoua consecutiv va v-a da de gandit. Datorita slabei legaturi dintre cele doua, ordinea citirii nu conteaza, pot fi citite in ce ordine se doreste, atata ca, cel care citeste prima oara Adancurile Cerului, va fi mai lamurit asupra lui Pham Nuwen in Foc in Adanc.
Cartea, fiind impatita in doua datorita numarului mare de pagini arata o expresie “citeste-ma” mai mult decat Foc in Adanc unde, cele peste 900 de pagini aratau o lectura destul de grea.
EADGBE
Mai multe detalii gasiti pe site-ul editurii la pagina dedicata romanului.


Referirea la “steaua on/off” ma face sa cred ca ai citit varianta in engleza,nu exista denumirea asta in versiunea de la Nemira,se numeste “Steaua Fluctuanta”. Intr-adevar e o carte interesanta si destul de addictive,desi cele 2 planuri narative nu sunt echilibrate prea bine (pt mine cel putin)…in sensul ca atunci cand sunt la capitole in care actiunea se petrece in habitatele Qeng Ho-emergenti citesc pe nerasuflate,cand se schimba perspectiva si trecem pe planeta paianjenilor,parca ma cam apuca plictiseala. Sa vad mai incolo cum sta treaba,deocamdata sunt la inceputul vol. 2.
Stiu ca in carte este denumirea de stea fluctuanta, dar mi s-a parut cam ambigua traducerea sub numele asta.
Eu nu am citit decat Foc in Adanc, intentionez sa citesc si Adancurile Cerului cat de curand. Foc in Adanc mi-a placut foarte mult, si sper ca si Adancurile Cerului sa se ridice la nivelul ei. Cat despre nr-ul de pagini a cartii Foc in Adanc nu am nici o problema, sincer, prefer cartile voluminoase decat pe cele mai subtiri.
Foarte bune ambele carti. Ce speram eu totusi la “Adancurile cerului” e ca pe final sa se dea o explicatie fizica despre steaua “on/off”, nu de alta, dar se pare ca era unul din scopurile majore ale expeditiei initiale si in autorul vorbeste in mai multe randuri despre echipele de fizicieni care o studiau.
Adauga un comentariu