Arhive din June, 2009
Salvador Plascencia – Oamenii de hartie
On June 29, 2009 in Literatura contemporana
Literatura, pictura, muzica, parfumuri adanci, toate impletite si armonizate intr-una din cele mai speciale carti ale timpurilor noastre… Oamenii de hartie ai lui Salvador Plascencia nu sunt altceva decat niste fiinte extrem de sensibile dar incredibil de puternice, atat in sensibilitatile lor, cat si in darzenia cu care si le apara. Oamenii de hartie nu iubesc decat o data; o iubire sfasietoare care le domina viata si-i alieneaza. Forta sentimentelor este atat de mare, incat provoaca mutatii de un suprarealism crud, rasucit, insa, jucaus spre gluma: “Ii trecea mana prin parul care nu era moale sau sleampat sau matasos, ci era putin aspru si i se incurca printre degete. Un par atat de placut la atingere incat l-a lasat pe cardinal fara amprente si fara liniile vietii, lucru care ii cam punea in incurcatura pe detectivi si pe ghicitorii in palma”. Traite la intensitate maxima, dragostea si sexualitatea sunt in unele zone de o acuitate dureroasa, pe care o simtim cu intreaga noastra fiinta: mainile se zgarie in muchiile ascutite ale femeilor de hartie, saruturile pasionale declanseaza hemoragii care raman rani deschise luni intregi; dragostea este chinuita, apasatoare, acaparanta.
Dorinta de dragoste declanseaza in personalitatile puternice o tristete grea, apasatoare. Pentru a scapa de ea, pentru a o uita sau a o ascunde, pentru a-si invia simturile ucise, oamenii aplica metode extreme, descrise cu un realism dureros: se ard, se inteapa cu pumni intregi de viespi, mesteca lamai verzi pana cand li se macina dantura, se ascund sub placi uriase de plumb. Tristetea isi gaseste cauza primordiala in planeta Saturn care, atotputernica si atotstiutoare, vegheaza permanent asupra omenirii. Pentru a scapa de aceasta obsedanta supraveghere oamenii pornesc un adevarat razboi, se baricadeaza in case captusite cu plumb, iar cand ies din casa trebuie sa nu se gandeasca la nimic pentru a nu furniza nicio informatie acestui “Big brother” care se identifica uneori cu planeta Saturn, alteori cu scriitorul insusi, inoportun si exasperant in incercarea lui de a surprinde lumea cat mai in detaliu.
Desi abordeaza subiecte profunde, cartea lui Salvador Plascencia este departe de a fi greoaie sau plicticoasa. Se remarca prin scenele suprarealiste dublate de un umor de cea mai buna calitate: “O bucata de cer ii cazuse in spate, invinetindu-l pe sira spinarii si zdrobindu-i cartonul de oua pe care-l avea in mana”. Inovatoare prin subiect si scriitura, “Oameni de hartie” frapeaza si prin forma: copilul Nostradamus sterge gandurile si vorbele oamenilor asa cum placile grele de plumb impiedica spionarea vietilor acestora, iar acest lucru este exprimat in carte prin pasaje intregi acoperite de plumbul negru al tiparului; apar schite, desene stangace, aceeasi scena redata din perspectiva mai multor personaje, dispuse in pagina sub forma de coloane de ziar, toate acestea conferind cartii un ritm aparte.
[ratings]
Raluca Poenaru
Michael Chabon – Povestiri incredibile
On June 25, 2009 in Literatura contemporana
Volumul I al antologiilor lui Michael Chabon, Povestiri incredibile, aparut la Nemira in 2005 (in original volumul X, publicat in 2002) reuneste autori de marca precum Stephen King, Elmore Leonard, Kelly Link, Michael Moorcock, Jim Shepard, Laurie R. King, Harlan Ellison sau Michael Crichton, alaturi de scriitori mai putin cunoscuti, dar cu real talent si potential de dezvoltare a unei cariere de referinta in lumea literara.
Inca de la prima coperta iti este atrasa atentia, The Times rezumand inspirat, in putine cuvinte, impresia lasata de culegerea lui Chabon: “Eclectica, excentrica, socanta.”. Povestirile de aici pot fi incluse in mai multe genuri si subgenuri literare, de la science fiction, fantasy, horror, pana la scrieri western, politiste sau de aventuri. Suspansul, impreuna cu fantasticul si teroarea din povestile macabre cuprinse in aceasta antologie pot fi garantia ca interesul cititorului pentru lectura respectiva se mentine la cote inalte de la inceput pana la sfarsit, iar urmarea este ca orice pasionat de astfel de lecturi va aprecia diversitatea vocilor si autorilor, noile stiluri si topici narative creand fenomenul literar McSweeney’s.
Primul volum din Colectia McSweeney’s, publicat in limba romana la Nemira, incepe cu povestirea Tedford si megalodonul a lui Jim Shepard, in care personajul principal este Roy Tedford, un fost student al lui J.H. Tate – arheolog implicat in descoperirea unor situri care puteau ascunde fosile ale unor creaturi preistorice sau despre care se banuia ca disparusera de oarecare timp. Dupa ce Tate descopera un urias dinte intr-unul din siturile cercetate, apartinand probabil lui Carcharodon Megalodon – Marele Colt -, stramosul Marelui Rechin Alb, dar de trei ori mai mare decat acesta, Tedford isi asuma misiunea de cautare a unui exemplar viu din specia despre care se credea ca este o simpla relicva a istoriei. Constient sau nu de riscurile asumate, eroul, Tedford, actioneaza oarecum asemanator cu personajul principal din cartea lui Herman Melville, Moby Dick, desi eventuala intalnire cu o astfel de creatura e aproape sigur fatala, sansele de a scapa cu viata tinzand spre zero. Unul din motivele pentru care eroul va capata o dorinta si incredere mai mare pentru realizarea unei descoperiri epocale este si vestea intamplarilor stranii petrecute in timpul unei partide de pescuit, atunci cand pescarii din Warrnambool au scapat cu greu de la moarte dupa ce vasul lor a fost atras intr-un vartej misterios care a inghitit navoadele si cainele care-i insotea. La fel ca in romanul Moby Dick, eroul acestei povestiri, Tedford, pare blestemat sa-si urmeze destinul harazit, si anume intalnirea cu o creatura infioratoare, Megalodonul. Actiunea se petrece undeva la inceputul secolului XX, in zona sudica a Australiei, partial chiar Antarctica. Pentru aflarea finalului captivant trebuie doar sa lecturati povestirea.
In Lacrimile lui Squonk si ce s-a mai intamplat dupa aceea, de Glen David Gold, actiunea se desfasoara in timpul primului razboi mondial si imediat dupa, iar povestea fiind cea a familiei Nash, care sustinea spectacole de circ in mai multe orase ale SUA, din spectacole facand parte si elefantul Mary. Intriga scrierii este actul inexplicabil, la inceput, al elefantului dresat de angajatul Bales, de atacare si ucidere a unuia dintre spectatorii veniti la circ. Citind aceasta povestire vei afla restul detaliilor, rolul avut de Bales in poveste, motivele comportamentului elefantului Mary la vederea anumitor spectatori, trecutul lui Bales si al elefantului-femela Mary, urmarile asupra afacerii familiei Nash, dar poti afla in acelasi timp si cum se aplica vorbele “memorie de elefant” in cazul scrierii de fata.
In Albinele, povestirea lui Dan Chabon, ni se prezinta drama psihologica a lui Gene, care si-a abandonat fosta sotie si fiul, iar actuala familie, sotia Karen si fiul Frankie, prin mimica si gestica lor, ii trezesc remuscarile si amintirile neplacute, Frankie devenind treptat in mintea lui Gene un alter ego al fiului despre care nu mai stia nimic. Tipetele din ce in ce mai dese in toiul noptii ale lui Frankie il exaspereaza pe Gene, consultarea unui medic pentru a rezolva aceste inconveniente devenind solutia de comun acord luata de soti pentru copilul lor. Zgomotele si bazaielile simtite de Frankie in interiorul craniului, asemanatoare celor ale albinelor, pot fi o metafora, dar din punct de vedere medical starea copilului se prezinta bine, conform doctorului. Un moment important al intrigii este primirea unui telefon neasteptat de catre familia lui Gene. DJ, fiul lui Gene despre care acesta nu mai stia nimic, se dovedeste a fi apelantul necunoscut, turnura pe care viata familiei actuale a lui Gene o ia definindu-se drept tragica si edificatorie pentru morala care probabil se doreste a se transmite cititorului. Oricum, un horror psihologic remarcabil.
Blana de pisica, scrierea lui Kelly Link, se incadreaza in categoria operelor fantasy, aventurile prin care trec personajele fiind extrem de bizare si atragatoare pentru cititor. Printre personaje se numara vrajitoare, pisici, printi, printese, iar decorul este partial specific basmelor – case ca niste castele, paduri tainice, colibe de vrajitoare etc. – . Stilul aparte plin de bizarerie sau insolit al autoarei e garnisit cu nume comice sau chiar ironice de personaje – baietelul Small, inteleapta si experimentata pisica-vrajitoare numita Razbunarea-vrajitoarei, care trebuia sa fie ajutata de Small in misiunea de razbunare a vrajitoarei-mama, otravita de adversarul sau, vrajitorul Lack. Ni se spune deci povestea baiatului Small, care creste cu dorul de a-si revedea mama-vrajitoare, dar si a altor personaje, Flora si Jack, fratii sai, sau cea a printesei Margaret.
Elmore Leonard, prin povestirea lui, Cum si-a schimbat Carlos Webster numele in Carl si a devenit un faimos om al legii in Oklahoma, nu va dezamagi fanii westernului, scrierea prezenta aici beneficiind de toate atributele necesare genului – descrierea lumii specifice vestului salbatic, eroi sau oameni ai legii care isi respecta principiile pana la capat, anti-eroi care jefuiesc, omoara nevinovati sau fac alte lucruri daunatoare societatii, suferinta indienilor care se ciocnesc de lumea si obiceiurile albilor etc. Va sugerez sa lecturati o poveste captivanta, care va va impresiona prin expunerea principiilor morale si a tariei de caracter necesare in vestul salbatic, pe langa parcurgerea drumului initiatic de catre Carlos Webster, nevoit sa rezolve problema bandei de infractori (criminali, hoti etc.) condusa de Frank Miller. De apreciat si aceasta scriere a lui Elmore Leonard, celebru pentru romanele, nuvelele si opera sa western.
In Generalul, de Carol Emshwiller, ni se prezinta fuga unui general important dintr-o armata si ascunderea lui in munti, la niste persoane obisnuite cu traiul greu din zonele montane. Urmarit de dusmanii din armata adversa, care il cauta cu zel nemasurat, generalul respectiv realizeaza faptul ca atrage primejdia si asupra gazduitorilor sai, asa ca va intra intr-un impas, decizia pe care o va lua, oricare ar fi, avand repercusiuni negative din orice perspectiva ar privi lucrurile. Suspansul de pe intreg parcursul nuvelei, ca si tensiunea sau emotiile resimtite de personaje sunt tot atatea garantii pentru o lectura de calitate inalta.
Neil Gaiman, in povestirea cu aspect metaforic Ora inchiderii, relateaza depre povestile spuse la un bar de un grup de prieteni, in care regasim elemente specifice fantasy-ului sau horror-ului, avand in vedere ca rolul central il are povestea personajului principal, care a mers impreuna cu trei amici mai mari, atunci cand era copil, in gradina unei casute aparent abandonate. Aspectul incitant al povestii era tentatia celor patru protagonisti de a afla ce secrete ascundea respectiva casuta sau conac, avand in vedere trasaturile incedibile si anacronice, desprinse parca din perioada gotica. Pentru a afla cum se termina povestea, va invit sa nu ratati povestirea Ora inchiderii.
Altfel, haosul, povestire de Nick Hornby, atrage cititorul intr-o scriere cu accente psihologice, in care personajul central, un adolescent, face o achizitie care ii schimba viata, un aparat video ceva mai special, care poate derula emisiunile si programele de la televizor inainte, telespectatorul care foloseste aparatul respectiv putand vedea, practic, stiri sau noutati despre lume, filme etc. care se vor realiza sau petrece luna, anul sau deceniile urmatoare, cunoscand astfel cursul sau mersul evenimentelor din lume cu mult inainte sa se petreaca. Terifianta este insa descoperirea faptului ca sfarsitul lumii este mult mai aproape decat ai fi crezut, iar acest lucru implica unele momente de reflectie sau meditatie asupra vietii si importantei fiecarei clipe. In acelasi timp, ni se prezinta si sentimentele specifice varstei, adolescentul respectiv simtind o puternia atractie fata de Martha, o colega din orchestra in care se inscrisese, o framantare in plus pentru personajul principal, pe langa lucrurile aflate cu aparatul video.
Nuvela Povestea lui Gray Dick, de Stephen King, reprezinta o mica parte din universul western fantastic al seriei Turnul Intunecat, din care face parte si Pistolarul, recent aparut la Nemira, actiunea concentrandu-se in jurul mitului lui Gray Dick, cel care l-a ucis pe Lordul Grenfall. Intriga insa nu se incheie aici, deoarece Roland Deschain, aflat in oraselul Eisenhart, asista la expunerea integrala a povestii respective, conform careia Domnita Oriza, frumoasa fiica a lordului Grenfall, decide razbunarea tatalui, prin uciderea lui Gray Dick. Pentru acest lucru, eroina povestii foloseste o stratagema plina de viclenie si iscusinta, facand o propunere tentanta ucigasului tatalui ei. Arma folosita la indeplinirea razbunarii era reprezentata de o farfurie speciala, cu unele margini zimtate, cu rol de tais extrem de eficient, putand decapita cu usurinta o persoana in cazul in care se utiliza corespunzator. Pentru exemplificarea adevarului povestii, doamna Eisenhart ii ofera lui Roland o proba din arta manuirii acelei arme, farfuria denumita Oriza, dupa numele celebrei eroine. O scriere extrem de incitanta, marca S.K.
Cazul solnitelor, de Aimee Bender, e o povestire politista, in care un cuplu excentric, a carui pasiune era colectionarea unor solnite pentru sare si piper, este gasit ucis in propria casa. In timp ce o jumatate a cuplului nu avea acceptul doctorilor la cantitati insemnate de piper in mancare, cealalta jumatate nu putea asimila cantitati crescute de sare in hrana ingurgitata. Desi la prima vedere poate fi vorba de un accident, prin incurcarea solnitelor intre membrii cuplului, ancheta politistilor ascunde destule surprize.
Sherman Alexie realizeaza o povestire horror remarcabila, Dansul nalucilor, in care personaj principal este un agent FBI, Edgar Smith, acesta descoperind ca are unele puteri nebanuite. Visul lui in legatura cu masacrul de la Little Big Horn, in care apare si generalul Custer, survine in noaptea in care doi politisti din Montana vor muri intr-un mod inimaginabil de odios. Unul dintre cei doi politisti avea antipatii extreme pentru indieni, brutalizand chiar inainte de a muri un oarecare indian. Avem de-a face cu o armata de zombie indieni porniti impotriva albilor, cu scopul de a razbuna soarta avuta in lupta de la Little Big Horn de pieile-rosii.
Adio acestora!, de Harlan Ellison, este o povestire cu tente fantastice, partial chiar filosofice si psihologice, in care personajul principal, Colman, ia parte la o calatorie incredibila, in care cititorul regaseste mostre savuroase de umor, caracteristice unor filosofi sau filosofii diverse.
Mormantul privat nr. 9, nuvela scrisa de Karen Joy Fowler, se inscrie in categoria scrierilor horror sau fantastice de calitate, cu adevarat succes la public, aparitia unei ‘mumii’ insemnand unul din punctele forte ale scrierii, alaturi de intriga si restul personajelor.
Insemnari despre Albertine, de Rick Moody, este o alta scriere captivanta, cu intriga solida si personaje pe masura.
Agentul martian, o poveste de iubire interplanetara , nuvela lui Michael Chabon, spun eu ca este o alegere fericita pentru incheierea in forta a acestei antologii, trasaturile unei scrieri istorice, sf, fantasy sau de dragoste impletindu-se de minune, ca si in alte cazuri, pentru constituirea unei povesti bine inchegate, cu intriga si personaje pe masura asteptarilor cititorilor pasionati de astfel de scrieri.
Si restul povestirilor sau nuvelelor despre care nu am mentionat nimic sunt indeajuns de valoroase din punctul de vedere al scrierii, incat cel care le-a citit sa nu regrete timpul pus la dispozitia lor, acesta ramanand totodata placut impresionat, la fel ca si in cazul celor despre care am amintit in recenzia mea.
Concluzia, dupa terminarea lecturarii acestui volum, poate fi doar una, aceea ca a meritat sa aloci o parte din timpul tau liber unei antologii speciale, care a satisfacut pe deplin gusturile unui cititor pretentios pentru ceva nou in literatura mondiala contemporana. De aceea, valoarea scrierilor din volumul de fata ma fac sa fiu de acord cu cei de la New York Times, atunci cand afirma despre Colectia McSweeney’s: ” Traditie si experiment – proza scurta a ajuns din nou in prim-planul literaturii contemporane.”. Lectura placuta !
[ratings]
Alexandru Trandafir
Thomas Cathcart, Daniel Klein – Platon si ornitorincul intra intr-un bar…
On June 25, 2009 in Eseu
Platon si ornitorincul intra intr-un bar… Mic tratat de filosdotica (Plato and a platypus walk into a bar… Understanding philosophy through jokes – in original) este un best-seller international tradus in peste douazeci de limbi, a carui publicare fusese refuzata initial de nu mai putin de patruzeci de edituri. Autorii, Thomas Wilson Cathcart si Daniel Martin Klein sunt prieteni de o viata, absolvind impreuna atat Liceul Needham din Massachusetts, cat si Harvard College, iar dupa succesul volumelor Platon si ornitorincul… si Aristotel si furnicarul… (ambele aparute la Editura Nemira in 2009, in colectia Bonton) au fost porecliti “Tipii cu filosofia”.
In cuprinsul acestui volum putem gasi 10 capitole, care abordeaza curente, concepte sau scoli filosofice diferite, precum Metafizica, Logica, Filosofia limbajului, Filosofia sociala si politica, Relativitatea sau Metafilosofia, dar si altele la fel de importante si savuroase din punctul de vedere al continutului in glume, anecdote sau pilde pline de umor, relevante pentru capitolul respectiv din care fac parte. In acelasi timp, autorii onoreaza acest volum prin glosarul de la final, in care sunt explicati si definiti cu o nota speciala de umor termenii filosofici de baza pentru orice incepator in domeniul filosofiei. Acesta e unul din motivele pentru care volumul de fata poate fi caracterizat drept un perfect curs introductiv in filosofie, alaturi de stilul plin de verva al autorilor, care au condimentat tomul cu nenumarate momente sau dialoguri hazlii, umorul (uneori avand aspectul unui “haz de necaz”, in functie de situatie) imbinandu-se de minune cu usoare tente de ironie, sarcasm sau cinism. Reflectiile sau interventiile proprii autorilor se realizeaza intr-un mod dinamic de-a lungul intregii carti, in fiecare capitol tratat si mai ales in introducerea sau recapitularea prezente in acest “tratat”. Un alt atu sau un detaliu care captiveaza si binedispune cititorul il reprezinta si cele cateva desene sau caricaturi prezente in carte, alese inspirat pentru a sugera, cu umor bineinteles, ideea sau o trasatura de baza a fiecarui capitol.
Iata cateva citate picante, in afara carora vor ramane de aflat foarte multe cel putin la fel de “spumoase”, de care cititorul va ramane cu siguranta incantat :
Metafizica
[...] Teleologia. Are universul un scop anume? Conform lui Aristotel, orice in lume are un telos, adica un tel interior pe care este menit sa-l atinga.[...]
Doamna Goldstein se plimba impreuna cu cei doi nepoti ai ei. O prietena se opreste si o intreaba cati ani au. – Medicul are cinci ani, iar avocatul, sapte, raspunde ea. [...]
Rationalismul. [...] Optimistul crede ca traim in cea mai buna dintre lumile posibile. Pesimistul se teme ca asa stau lucrurile.
Optimistul : “Paharul e pe jumatate plin.” Pesimistul : “Paharul e pe jumatate gol.” Rationalistul : “Paharul e de doua ori mai mare decat ar fi necesar.”
Infinit si eternitate. Medicul ii spune unei femei ca mai are sase luni de trait. – Si pot sa fac ceva in sensul asta? intreaba ea. – Da. Poti sa te mariti cu un contabil de la fisc. – Si cum o sa ma vindece asta? – N-o sa te vindece, ii spune medicul, dar cele sase luni care ti-au ramas o sa ti se para o vesnicie.
Logica
Fara logica, ratiunea este inutila. Cu ea, poti castiga dispute intelectuale, dar poti pierde sprijinul maselor.[...]
Paradoxul lui Zenon. [...] Vanzatorul : Doamna, aspiratorul acesta va va injumatati munca in gospodarie. Clienta : Grozav ! Atunci, dati-mi doua ! [...]
Epistemologia : Teoria cunoasterii
Idealismul german. [...] Asistenta : Domnule doctor, in sala de asteptare e un om invizibil. Medicul : Spune-i ca nu-l pot vedea acum.
Etica
Utilitarismul.[...] El : Te-ai culca acum cu mine pentru un milion de dolari? Ea : Un milion? Ha! Cred ca da. El: Dar pentru doi dolari? Ea : Sterge-o, amice ! Oare cine ma crezi ? El : Pai, deja am stabilit asta. Acum negociem doar pretul. [...]
Vointa de putere.[...] Problema cu mancarea germana este aceea ca, oricat ai manca, peste o ora tot esti flamand de putere.[...]
Filosofia religiei
Distinctii teologice.[...] Evreii nu-l recunosc pe Isus. Protestantii nu-l recunosc pe papa. Baptistii nu se recunosc unul pe altul in magazinele de bauturi alcoolice.
Existentialismul
Pictorul : Cum se vand tablourile mele?
Proprietarul galeriei : Pai, am o veste buna si una proasta. A venit cineva si m-a intrebat daca esti unul dintre acei pictori a caror opera va deveni mai valoroasa dupa moarte. Cand i-am raspuns ca da, asa cred, a cumparat toate picturile tale din galerie.
Pictorul: Oh, excelent! Dar care e vestea proasta?
Proprietarul galeriei: Cel care a intrebat e medicul tau.
Filosofia sociala si politica
Feminismul. Un barbat isi vede fiul suferind un teribil accident de bicicleta. Il ridica de la pamant, il asaza pe bancheta din spate a masinii si fuge cu el la spital. Cand copilul este dus in sala de operatii, chirurgul exclama: -Dumnezeule! E fiul meu! Cum e posibil?
Filosofia dreptului.[...] Un avocat ii trimite unui client urmatorul mesaj: “Draga Frank, mi s-a parut ieri ca te-am vazut in centru. Am traversat strada ca sa te salut, dar nu erai tu. Sase minute, deci 50 de dolari.” ”
Pentru a incheia recenzia, tot ce pot spune este ca acest volum de filosofie prin bancuri reprezinta o adevarata reusita, lectura fiind una relaxanta, cu rol de binedispunere dar si de capatare a unor valoroase informatii de baza despre filosofie (“marile traditii, scoli si concepte filosofice”), intr-un mod sau limbaj plin de haz si flexibilitate. Indemnul pe care il transmit pasionatilor de astfel de lecturi, dar si celor dispusi sa petreaca momente de neuitat printr-un volum care dezvolta intelectul si simtul umorului, este acela ca alaturi de Platon si ornitorincul intra intr-un bar… Mic tratat de filosdotica sa incerce si volumul Aristotel si furnicarul merg la Washington, dar si o alta carte despre filosofie din colectia Bonton, anume Filosofia pentru bufoni, scrisa de Pedro Gonzalez Calero si aparuta la Nemira in 2008. Combinand aceste carti parerea mea este ca vei reusi un mix satisfacator intre filosofie si umor, beneficiul fiind si instruirea pe care o capeti din cartile respective, oferindu-se macar un ‘tablou’ de ansamblu al istoriei filosofiei, notiunilor si scolilor filosofice. Lectura placuta!
[ratings]
Alexandru Trandafir
Stephen King – Duma Key
On June 24, 2009 in Suspans
Nu cine , ce, când sau cum îmi spune conteaza, ci cât reusesc eu sa înteleg. Sau cât din ce înteleg îmi place , ma fascineaza ori macar reuseste sa-mi tina atentia treaza. Daca aplic regula asta la Duma Key, atunci trebuie sa recunosc cinstit ca s-a dovedit a fi ceva mai slabuta cartea decât ma asteptam. Nu trebuie sa înteleaga cineva din afirmatia asta ca m-ar fi dezamagit cartea, nici gând, Stephen King, REGELE nu dezamageste niciodata, dar nici macar el nu reuseste sa se ridice la pretentiile care tot cresc, motiv suficient pentru a spune ca nu mi-a venit sa exclam OAU! , cum am facut, de exemplu dupa Povestea lui Lisey, carte pe care foarte multi au declarat ca nici macar nu au avut rabdarea de a o citi pâna la capat. Asa ca se reduce problema la gusturi si perceptii.
Pentru mine, Duma Key a pornit pe o linie usor ascendenta, a crescut pâna în punctul în care Edgar Freemantle a început sa picteze, apoi a intrat pe o portiune de stagnare. Asa s-a si încheiat, fara sa-mi suscite interesul, fara sa ajunga sa ma plictiseasca. Deznodamântul era previzibil, cel putin pentru mine asa a fost, eram convins ca persoana care a însemnat cel mai mult pentru eroul cartii va deveni victima, ca el se va razbuna si ca în final vor fi toate bune si frumoase, binele învinge, raul este înlaturat. Bine, bine – mi-ar putea spune un cititor cu o perceptie diferita de a mea-, dar cum ramâne cu tot misterul care se dezleaga treptat, bucatica dupa bucatica, cum ramâne cu toate amanuntele care se aseaza la locul loc ca într-un urias joc de puzzle? Ei bine, la întrebarea asta raspunsul meu este ca nu sunt nimic altceva decât dovada faptului ca autorul reuseste în fiecare clipa sa aiba o imagine de ansamblu asupra cartii, ca stie exact, înca de la prima pagina, unde vrea sa ajunga si ca nu scrie fara un plan conceput în prealabil. Altfel spus, Regele reuseste sa scrie un roman aflat undeva la granita dintre suspans si horror, în stilul cartilor politiste.
Acum, dupa ce am atins punctul slab, se cuvine sa însir si punctele bune. Nu pot face nici acest lucru altfel decât judecând subiectiv, în concluzie, marturisesc deschis ca mi s-a parut mai slabuta cartea asta pentru simplul fapt ca am citit altele de King care mi-au placut mult mai mult. Daca s-ar fi întâmplat sa citesc Duma Key înainte de Apocalipsa, Cimitirul Animalelor, Christine sau Talismanul, atunci probabil as fi exclamat Oau! si as fi asezat cartea la loc de cinste. Asa eram deja obisnuit cu stilul, cu dezvaluirile treptate în doze atent calculate, menite sa tina cititorul cu sufletul la gura. În concluzie voi aseza Duma Key alaturi de O mâna de Oase, parere cu care este de acord si traducatorul cartii Mircea Pricajan – multumiri înca odata pentru toate traducerile perfecte -, dupa cum mi-a marturisit la târgul de carte Bookfest 2009.
Nu pot vorbi despre Duma Key fara sa atrag atentia asupra personajelor. Edgar Freemantle, desi personaj central ca erou cu puteri nebanuite, animat înainte de toate de sentimentul protejarii celor dragi si a celor nevinovati de fortele dezlantuite ale raului, în perceptia mea – ma enervez deja pe mine însumi cu aceasta insistenta – a fost umbrit de… Wireman. Îmi amintea teribil de mult de cineva cunoscut, felul în care vorbea, toate acele cuvinte potrivite si echilibrul sufletesc al acestuia îmi erau familiare, asa ca am tot cautat, câteva ore mi-a stat parca pe vârful limbii numele si nu am putut sa nu zâmbesc atunci când, într-un târziu, a capatat un chip. Morgan Freeman, în rolul lui Ellis Boyd “Red” Redding în The Shawshank Redemption, film care are la baza tot o povestire a lui King. Odata facuta identificarea asta se cuvine sa-mi exprim admiratia pentru felul incredibil în care Stephen King reuseste sa creeze personaje, se pricepe atât de bine la acest lucru încât eroii cartilor lui capata viata proprie în mintea noastra, a cititorilor, si ajungem sa ne întrebam peste câtiva ani ca oare unde, când si cum am cunoscut acel om. Un om care nici macar nu exista ci este doar nascocirea unei minti si a unui talent incredibil.
Potrivirea dintre numele eroului din Duma Key, Edgar Freemantle, si numele actorului care a dat viata unui personaj important din Rita Hayworth and Shawshank Redemption, Morgan Freeman, ma face sa cred ca legatura dintre Wireman si Ellis Boyd “Red” Redding nu este doar în mintea mea, ci a existat si în mintea lui King când a scris Duma Key. Nu stiu cum fac alti cititori, dar eu nu ma multumesc niciodata cu urmarirea actiunii ci caut acele elemente marunte, care reusesc sa transforme o carte din obiect destinat destinderii într-un obiect cu un rol mai profund, acela al învatarii. Din acest punct de vedere mi-au ramas în minte doua maxime enuntate de cel pe care eu îl consider a fi adevaratul erou din Duma Key, da, ati ghici, Wireman: “Dumnezeu ne pedepseste pentru ce nu ne putem imagina”, “Ne mintim atât de des, încât ne-am putea câstiga pâinea din asta” si unul apartinând lui Edgar Freemantle: “A vedea înseamna a crede”. Le consider demne de retinut pentru ca exprima cât se poate de bine fundamentale trasaturi psihice omenesti.
Cartea, asa cum a aparut la Editura Nemira, în format hardcover, are un mare avantaj, constând în faptul ca si dupa cinci-sase citiri arata ca noua si un mic dezavantaj datorita faptului ca marea majoritate a cititorilor care locuiesc în orasele mari au obiceiul de a citi prin mijloacele de transport în comun, lucru aprope imposibil de facut cu Duma Key datorita dimensiunilor absolut impresionante. Asa ca devine cartea de concediu sau de zile libere. Sa spun, în final si daca recomand cartea sau nu. Pe o scara de la 1 la 10 a literaturii în general, i-as da nota 8 , în cadrul asa-numitei literaturi de suspans îi acord tot 8, pentru aspect are un 10 cu felicitari. În concluzie este o carte recomandabila tuturor cititorilor si obligatorie colectionarilor. Lectura placuta!
[ratings]
Balin Feri
