Salem’s Lot – Stephen King
In November 09, 2011 in Autori, Carti, Clasici, Fantasy, Horror, Literatura contemporana, Suspans
Un material de Minea Mihaela
“Salem’s Lot” este o carte care nu te atrage la simpla ochire a titlului. Ceea ce te face sa nu treci pe langa ea si sa iti trezeasca curiozitatea se datoreaza afirmatiei de pe coperta romanului: “Unul dintre cele mai dure romane cu vampiri scrise vreodata.”
Daca te atrage stilul horror, vei descoperi ca imaginatia lui Stephen King nu cunoaste limite cand vine vorba de vampiri, si nu numai.
In loc de prefata, introducerea pe taramul vampirilor o face prologul in care se face referire la Jerusalem’s Lot ca fiind un oras “care sa sece, pur si simplu, si apoi sa dispara.”
Ben Mears, un scriitor de success, soseste in oras cu intentia de a scrie despre Casa lui Marsten. In oras circula zvonuri despre moartea misterioasa a celor doi soti Marsten, care sustin ca exista o esenta malefica in casa, lucru care a determinat tragedia.
Sunetul Viorii – Andreea Camilleri
In November 08, 2011 in Autori, Carti, Clasici, Literatura contemporana, Suspans
Un material de Bogdan
Intotdeauna am fost un fan al cartilor politiste, eventual cu un final neasteptat si care pot fi citite in medii diferite.
“Sunetul Viorii” este o astfel de carte, captivanta si plina de schimbari de situatii. Merge citita la metrou, in autobuz si chiar si acasa. O data inceputa greu te lasi de ea, poate doar in momentul in care o termini.
Autorul este in lumea cartilor politiste un fel de Ion Creanga in lumea povestilor. Leaga actiunile si intrigile de parca ar povesti un film. La el totul e simplu, totul se leaga si ai senzatia ca nu el creeaza povestea ci doar o relateaza.
Comisarul Montalbano, eroul acestei carti si a seriei din care face parte cartea este un personaj comun, dar care atrage prin simplitate si totodata prin complexitatea caracterului sau.
3001 – Odiseea finală – Răspunsurile la întrebări
In November 02, 2011 in Autori, Carti, Clasici, Eseu, IQ, Literatura contemporana, SF, Suspans
Un material de Narcisa Stoica
Partea finală a călătoriei fascinante prin istoria imaginată a omenirii, l-a surprins pe Sir Arthur C. Clarke destul de aproape de sfârșitul propriei călătorii personale prin viață. Totuși, vârsta și crunta boală cu care se lupta de ceva timp, nu l-au împiedicat să dea o finalitate celebrei sale odisee, o poveste care a ținut cu sufletul la gură nenumărați cititori și care a schimbat nu doar orizonturile scrierilor Science Fiction ci, într-o foarte mare măsură, a redesenat harta viselor și aspirațiilor legate de explorarea spațiului de către Omenire.
Și chiar dacă la data când a terminat de scris Odiseea Finală Sir Arthur C. Clarke mergea în baston, imaginația debordantă și măiestria literară cu care și-a încheiat una din cele mai faimoase aventuri din lumea cărților (și de ce nu, a cinematografiei, dacă luăm în considerare “A space Odissey” a lui Stanley Kubrik) nu m-au lăsat o clipă să-mi aduc aminte asta, în timp ce am parcurs paginile romanului, cu sufletul la gură.
Încă de când am deschis volumul, m-am așteptat să aflu câteva din răspunsurile la misterele lăsate nedeslușite în volumele anterioare, iar Sir Arthur C. Clarke nu m-a dezamăgit deloc.
Heinrich Mann – Îngerul albastru
In October 31, 2011 in Amintiri, Autori, Carti, Clasici, Istorie, Romanul de dragoste
Un material de A.T.
”Professor Unrat oder Das Ende eines Tyrannen”, publicat de editura Nemira sub titlul de ”Îngerul albastru”, este un roman scris (în anul 1905) de scriitorul german Heinrich Mann, fratele câștigătorul premiului Nobel pentru Literatură pentru anul 1929, Thomas Mann (cu romanul ”Casa Buddenbrook”).
Dacă fratele său mai mic a fost influențat de romancierii ruși ai secolului al 19-lea (în special Lev Tolstoi) reușind să atragă atenția întregii lumi asupra literaturii germane prin scrierile sale, francofilul Heinrich Mann nu a atins niciodată faima acestuia, fiind catalogat mai degrabă drept autorul unor volume de critică socială, cu vederi de stânga.
Nici în romanul de față, care face parte din scrierile sale de început, Heinrich Mann nu face rabat de la satirizarea societății burgheze germane din acele timpuri; până la urmă, scrierile sale acide îl vor face să cadă în dizgrația regimului fascist, romanele fiindu-i puse la index, iar autorul însuși nevoit să se refugieze în Statele Unite, California, unde va și trece în neființă, sărac și necunoscut.
