Arhive din January, 2012
Urzeala timpului pierdut!
On January 13, 2012 in Carti
Buna, dragi viitori cititori!
Doresc sa incep aceasta recenzie despre saga “Un cantec de Foc si Gheata” (Volumele I, II si II :Urzeala tronurilor, Inclestarea regilor, Iuresul sabiilor) cu un scurt istoric al experientei mele in citit carti:
Sincer? Nu am citit aproape nici o carte, inafar de cele obligatorii la scoala. Imaginati-va ca si pentru romanul “Ion” am preferat sa merg la cinema decat sa citesc cartea. Sfarsit!
Aceasta vara am vizionat un episod din serialul facut dupa primul volum, adica Urzeala Tronurilor si mi-a placut. Doar ca cele 10 episoade au fost extrem de scurte si asteptam cu nerabdare sezonul 2. Navigand pe internet am descoperit ca acest serial a fost conceput dupa o carte, al doilea urmeaza sa fie in concordanta cu volumul doi si ca toate cele 5 volume exista pe piata. Mi-am zis ca nu m-as imbolnavi daca as cumpara o carte, ba mai mult am fost chiar mandru cand mi-a venit coletul. Am deschis cartea, cu emotii ca in prima zi de scoala, era totusi prima carte citita de buna voie si am descoperit o lume medievala de exceptie.
Dansul Dragonilor – Iarna e mai aproape ca niciodată
On January 13, 2012 in Carti
Nu cred că, până acum, am așteptat o carte cu atât entuziasm ca în cazul Dansului Dragonilor, a cincea carte din Saga Cântec de Gheață și Foc. Imediat după apariția ei în Statele Unite, am citit câteva recenzii, dintre care unele nu erau chiar pozitive. Pot acum să vă spun, după ce am citit volumul, că și aici, Martin reușește să aducă la viață acea atmosferă unică, savuroasă, pe care nu o poți găsi în altă parte.
Dacă sunteți fani ai seriei, probabil ați aflat că în prima jumătate a cărții accentul cade pe personajele pe care nu le-am întâlnit în Festinul Ciorilor, iar în a doua revin și restul personajelor. Am putea spune că Festinul Ciorilor a fost doar o pregătire pentru acest volum, pentru care Martin a păstrat adevăratele intrigi și răsturnări de situație. Pentru prima dată, după părerea mea, Martin ne dă impresia că lucrurile se îndreaptă către un final, către un deznodământ. Autorul a vorbit pe blogul și pe site-ul său despre Dansul Dragonilor, numind cartea Kong, după celebra gorilă uriașă, cu care a avut de luptat pe tot parcursul scrierii romanului. Trebuie să fi fost o luptă grea, fiind vorba de atâtea personaje, locuri, intrigi și fire narative, însă, cum spuneam, Martin l-a răpus pe Kong, reușind să îndrepte lucrurile către ceea ce pare a fi un final.
Jocurile Foamei – Ultimul pas spre Revolta
On January 13, 2012 in Carti
Înainte de deschiderea primului roman trebuie să recunosc că eram ușor reticent la idei ce tindeau spre “fantasy”. După ce și ultimul volum a fost citit însă, întâia mea reacție la nivel psihologic și moral a fost similară cu cea a ridicării unei perechi de ochelari de soare de pe ochi. Privind în urmă, mi-am putut justifica schimbarea în gândire și atitudine într-un mod cât se poate de simplu: acum vedeam culorile reale ale lumii.
Sistemul în care trăim ne obligă să așezam o perdea semi-transparentă între noi și exterior. Putem vedea doar ceea ce ni se arată și suntem învățați să evităm adevărul care nu ne place. Suzanne Collins pune bazele unei lumi în care acest tip de gândire este schimbat radical. Ea reușește să lege cititorul de personaj într-un mod unic și să-l transforme pe acesta în martor efectiv care nu doar observă, ci și simte ce i se întamplă personajului. Autoarea reușește să detalieze și să ramifice acțiunea și caracterul personajelor mai bine ca oricând. Acestea trăiesc cu adevărat, iar apropierea de ele te face să te întrebi dacă nu e într-adevăr posibil ca realitatea dureroasă a cărții să înconjoare și acapareze societatea în care trăim astăzi. Uitându-ne la tot ce se petrece în jurul nostru în prezent suntem obligați să deschidem larg ochii pentru a vedea că până acolo nu mai sunt decât câțiva pași.
Chipul din cearceafuri boţite
On January 13, 2012 in Carti, Suspans
Hm, probabil un fel de Midsumer Murders, mi-am spus atunci când am cumpărat Urzeala păcatului de Phil Rickman; OK,îmi plac romanele poliţiste englezeşti,mai ales cele ce se petrec în zone rurale,cu acele cottages pitoreşti cu acoperişuri de stuf şi cetăţeni oneşti care ziua grădinaresc de zor iar noaptea se dedau unor activităţi ce intră în conflict cu cele 10 porunci. Oh,Doamne,ce surpriză de proporţii urma să am!Peisajul idilic există,cum există de altfel şi o legatură cu cele 10 porunci…fiindcă Merrily Watkins este preot,mamă divorţată,singura femeie-exorcist din cadrul Bisericii Anglicane şi membră a grupului Deliverance care acţionează în cazuri de bântuiri, posedări şi altele asemenea.Poate veţi găsi greu de înghiţit ideea unei femei-preot,divorţată,având o fiică adolescentă mai atrasă de credinţele precreştine decât de ceea ce predică propria-i mamă, o femeie care fumează câte o ţigară la fiecare pagină şi “trăieşte în păcat” cu iubitul ei muzician,după cum se exprimă scandalizaţi unii dintre enoriaşii ei atinşi de bigotism.
