Arhive din January, 2009
Rodica Ojog-Brasoveanu – Ochii jupanitei
On January 12, 2009 in Suspans
Ochii jupanitei este un roman din seria Logofatul Andronic, din care mai fac parte alte romane istorice bine cunoscute, precum Logofatul de taina sau Agentul secret al lui Altin-Bey.
La inceputul secolului XVIII, atunci cand domnitorul Tarii Romanesti era Constantin Brancoveanu, relatiile dintre valahi si Imperiul otoman vor cunoaste o stare de tensiune amplificata. Farmecele jupanitei Ralu Bals, fiica unui boier moldovean constituie motivul principal al acestei invrajbiri. Fiul lui Ahmed Septar, cel aflat in fruntea preotimii turcesti cade si el prada sarmului jupanitei Ralu. Acesta, dedandu-se pasiunilor tineresti, va decide sa-si lepede credinta in Allah, pentru a putea fi botezat crestineste, ca sa o poata curta pe frumoasa jupanita. Acesta constituie declansatorul intrigii romanului, convertirea unei persoane insemnate din comunitate la crestinism constituind un afront de neiertat in viziunea turcimii.
Pe parcursul romanului vor surveni tot felul de uneltiri, tradari si capcane, majoritatea in scopul inlaturarii domnitorilor aflati pe tronurile Valahiei si Moldovei. Rolul cel mai important in aproape toate urzelile il are un negustor grec, Stavros, care, prin ticluirile sale induce in eroare nu numai pe valahi si pe moldoveni, ci si pe turci. Un alt intrigant de seama este Ramy Mehmet, unul din comandantii oastelor turcesti, subordonat al sultanului Mustafa al -II-lea, respectivul nutrind ganduri vrajmase tarilor romane.
Unul dintre punctele de cotitura majore ale romanului il constituie asasinarea cumnatului sultanului in Valahia, de catre oamenii boierululi Manolache Filipescu. Acesta, impreuna cu Stavros pusese la cale un plan de a-l invinui pe Voda Brancoveanu de odioasa crima, pentru ca sultanul sa il inscauneze pe boier Filipescu in Tara Romaneasca. La aflarea vestii mortii fratelui sotiei sale, sultanul, sfatuit si de Ramy Mehmet decide transformarea Valahiei in pasalac. Drept urmare, incepe o lupta impotriva timpulu pentru capturarea lui Stavros. Aceasta misiune dificila ii revine logofatului Radu Andronic, care, insotit de slujitorul sau credincios, Ilie Machidon va trece prin numeroase aventuri si va infrunta nenumarate pericole pentru a salva tara de mania sultanului.
La aflarea deciziei luate de sultan, cele trei principate romane se unesc intr-un efort de respingere a dusmanului comun langa Dunare, la Giurgiu. Cursivitatea firului narativ, abundenta figurilor de stil bine alese si inlantuirea mai multor fire epice intr-un mod coerent reprezinta doar o mica parte din talentul si stilul inconfundabil al doamnei Rodica Ojog-Brasoveanu. Citirea romanului Ochii jupanitei iti va induce anumite sentimente de patriotism, dar, cu toate acestea este pastrat un echilibru prin prezentarea obiectiva atat a calitatilor, cat si a defectelor personajelor, fie ei valahi, moldoveni, turci, greci sau de alta nationalitate ori etnie. Din punct de vedere al vocabularului, se intalnesc numeroase arhaisme, regionalisme si termeni care pot imbogati cunostintele lingvistice ale oricarui cititor. Asadar, nu ar trebui sa ratati un roman remarcabil, Ochii jupanitei.
Post aparut in campania “Scrie ca sa primesti…o carte (II)“
Alexandru Trandafir
[ratings]
Philip K. Dick – Ubik
On January 06, 2009 in SF
Ubik, alaturi de romane precum Omul din castelul inalt (distins cu premiul Hugo in 1963), Timpul dezarticulat sau Viseaza androizii oi electrice?, este , cu certitudine , una dintre cele mai bune carti scrise de Philip K. Dick, daca nu chiar cea mai buna, fiind declarata de revista Time Magazine in 2005 drept unul din cele mai bune 100 de romane scrise in limba engleza dupa 1923.
Despre Ubik se poate spune ca are la baza, sau macar dezvolta tema din nuvela Ce spun mortii, scrisa in 1964, cu 5 ani inaintea romanului. Aceste doua opere au ca punct comun nu doar ideea de semi-viata si comunicare intre vii si morti (prin criogenie prelungindu-se activitatea cerebrala a celor decedati pentru o perioada nedeterminata), ci chiar si numele unui personaj, Herbert Schoenheit von Vogelsang, in nuvela proprietarul Morgii Fratilor Dragi, iar in roman proprietarul Moratoriumului Preaiubitei Fratii, ambele institutii reprezentand puncte de contact dintre lumea mortilor si cea a celor vii.
Personajul principal din Ubik este Joe Chip, unul din angajatii companiei Runciter Associates, companie condusa de Glen Runciter cu ajutorul sfaturilor primite de la sotia sa decedata, Ella, aflata in semi-viata la Moratoriumul Preaiubitei Fratii din Zurich. Problemele financiare sau de alta natura ale lui Joe Chip indica trasaturile unei persoane comune, simple, fara insusiri extraordinare sau puteri nebanuite. Totusi, functia ocupata in cadrul firmei lui Runciter este una de mare raspundere, el fiind responsabil cu testele de tip electric, efectuate in vederea masurarii fortei campului generat de un anti-psionic (anti-psi sau inertial) sau de un grup de inertiali, putand determina insa si magnitudinea campului electric generat de unul sau mai multe asa-numite “talente” (telepat, esper, precog, animator, parakinezist, etc). In urma acestor teste se iau decizii in vederea recrutarii unor inertiali sau talente.
Intriga este declansata ca urmare a disparitiei semnalului unui telepat esper, pe nume S. Dole Melipone. Ashwood, un telepat angajat de Runciter, va descoperi intre timp existenta anti-talentelor, in persoana unei tinere fermecatoare, Patricia Conley, careia i se propune supunerea la unul din testele lui Joe Chip. Pe langa aceasta, un alt eveniment ciudat se petrece atunci cand, in mijlocul unei discutii intre Glen si sotia sa, peste vocea Ellei se va suprapune vocea unui adolescent, Jory Miller, prezenta tanarului fiind coplesitoare pentru mintea sotiei lui Runciter. Raspunzand unei propuneri de afacere din partea unui misterios Howard, Glen ii va incredinta lui Joe misiunea de a gasi 11 inertiali, care vor fi folositi pentru descoperirea membrilor unei echipe pierdute in momentul infiltrarii sediului lunar al firmei enigmaticului domn Howard. Inertialii nescotesc o serie de indicii asupra deznodamantului dramatic al misiunii si aceasta se soldeaza cu un atentat asupra vietii lui Runciter, Joe Chip si a inertialilor condusi de acestia, dovedindu-se ca totul fusese de fapt o capcana.
In acest roman al lui Philip K. Dick desfasurarea actiunii este caracterizata de pendularea intre starile de realitate si irealitate. Granitele dintre real si inchipuire sunt atat de subtiri si de slab trasate, incat nu doar personajele cartii, ci si cititorii, trebuie sa mediteze la aspectul pomenit, distinctia dintre realitate si fantezie. Ubik este o poveste fascinanta, in care mortii viseaza viii, iar timpul regreseaza, actiunea gravitand intre anii ’90 si anii ’30 iar alaturi de elementele SF pot fi observate si valentele filosofice ale romanului, prin tratarea unor subiecte precum omniprezenta, atotputernicia, atotcunoasterea, creationism, iluzia realitatii samd.
Ubik este unul dintre cele mai bune romane ale lui Dick, daca nu cumva poate concura pentru intaietatea intre capodoperele maestrului genului SF. Pasionatii acestui gen pot fi siguri ca lecturarea cartii nu va insemna o dezamagire. Pentru ceilalti, Ubik prezinta o provocare incitanta demna de luat in considerare. Cu alte cuvinte, indemnul meu este sa nu ratati romanul, deoarece Ubik va reprezenta o aditie de o valoare inestimabila in biblioteca personala.
Post aparut in campania “Scrie ca sa primesti…o carte (II)“
Alexandru Trandafir
[ratings]
Alastair Reynolds – Cainii de diamant. Zile pe Turcoaz
On January 05, 2009 in SF
Cainii de diamant. Zile pe Turcoaz de Alastair Reynolds este o carte ce cuprinde de fapt doua nuvele. Am primit cartea prin promotia de Craciun, nu a fost aleasa de mine, ci de editura, si am fost destul de fericit sa vad ca este o carte pe care nu o am deja, insa eram destul de sigur ca nu o voi citi prea curand (cel putin la inceput).
Insa m-am trezit ca am la dispozitie 2 zile mai libere si fiind singura carte de dimensiuni mai reduse pe care o aveam, am decis sa-i dau o sansa. Surpriza a fost destul de mare, caci nu ma asteptam sa ma atraga atat de tare. Din cele doua nuvele, voi prezenta mai mult Cainii de diamant, aceasta fiind preferata mea.
Personajul principal, Richard Swift este abordat de un prieten din copilarie Roland Childe, care se credea ca murise de aproximativ 120 de ani. Asta ar putea sa para putin bizar pentru unii, insa ni se spune ca oamenii au un trai de viata de peste 400 de ani. Ne aflam deci intr-o lume cu un set special de reguli. Roland il ia pe Richard si impreuna cu doctorul Trintignant, ies din oras si se indreapta spre un ascunzis de-al lui Childe. Doctorul Trintignant este un fel de doctor Frankenstein mai modern, ce a experimentat cu atasarea elementelor tehnologice de corpul uman, el insusi ajungand mai mult masina decat om.
Odata ajunsi la destinatie, Richard ajunge sa cunoasca mai multe persoane deosebite. Printre care si Celestine, fosta sa sotie(de care initial nu-si mai aduce aminte). Aceasta are un dar ce se va dovedi sa aiba foarte mare valoare. Celestine a inotat cu jonglerii mintii (obtinem mai multe informatii despre ei in Zile pe Turcoaz), care i-au modificat creierul, in asa fel incat acum este capabila sa inteleaga matematica de nivel foarte ridicat.
Childe le spune tuturor ca familia sa a detinut un mare secret, despre care el a aflat cu greu. Un proiect de explorare. Rezultatele au aparut abia dupa multe generatii, cand Childe a identificat o planeta cu tehnologie extraterestra. Planeta a fost botezata de el Golgotha, este nelocuibila, insa ceea ce o face deosebita este un turn. Childe le arata o iregistrare facuta de o sonda trimisa de el, in care un capitan de nava explica pe scurt ce este turnul inainte de a muri.
Turnul, cu o inaltime de 250 de metri, avea in interiorul sau o multitudine de camere, iar in fiecare camera era o problema de rezolvat. Odata ales raspunsul corect ti se acorda dreptul de a inainta, sau de a te retrage. Insa daca raspunsul era unul gresit, primeai o mustrare usoara la inceput (pierzand un brat sau un picior), dar din ce in ce mai aspra pe masura ce inaintai. De asemenea si problemele deveneau tot mai dificile.
Scopul expeditiei era sa invinga Turnul si astfel, spera Childe, sa colecteze premiul lasat de rasa extraterestra care a construit aceasta cladire, ce se putea dovedi a fi o tehnologie foarte avansata.
Image via Wikipedia
Totul decurge relativ usor la inceput, insa, treptat se schimba regulile Turnului, care pare sa fie viu. Odata cu prima greseala apar si primele victime, iar doctorul isi arata iscusinta inlocuind membrele pierdute cu proteze metalice conectate la sistemul nervos.
Pe masura ce inainteaza, lucrurile iau o intorsatura ciudata, expeditia transformandu-se intr-o poveste macabra. Ambitia si spiritul de competitie ii imping pe Richard si pe Childe spre automutilare.
In urma tuturor sacrificiilor facute, vor reusi ei oare sa ajunga in varful Turnului? Si daca da, care este oare marele premiu ce ii asteapta? Ramane sa luati cartea si sa aflati.
In Zile pe Turcoaz ne intalnim cu doua surori, Niqa si Mina, care lucreaza in cercetare. Ambele sunt fascinate de jonglerii mintii, si la insistentele Minei, decid intr-o zi sa inoate alaturi de ei. Se produce insa un accident si Mina este inghitita de ocean.
Dupa doi ani, Niqa este coordonator al proiectului Stavilarul, ce implica un studiu deosebit asupra jonglerilor. Insa o vizita neobisnuita a unei alte rase aduce mari schimbari pe planeta Turcoaz.
Multumesc cu aceasta ocazie Editurii Nemira pentru o carte excelenta, pentru toate promotiile si pentru interesul pe care il arata fata de cititor.
Post aparut in campania “Scrie ca sa primesti…o carte (II)“
Calin Adrian
[ratings]
