Arhive din July, 2008
Stephen King – Mobilul
On July 16, 2008 in Carti
“Mobilul” este una din cele mai recente carti scrise de Stephen King, aparuta la editura Nemira in 2006.
Asemenea altor romane ale lui Stephen King, “Mobilul” este caracterizat atat de abundenta scenelor descriptive care te fac sa-ti doresti continuarea lecturii in ciuda spaimei si a emotiilor traite, cat si de fluiditatea si coerenta actului narativ. Astfel, actiunea acestui roman este construita si prezentata in binecunoscutul stil al “maestrului genului horror”, cum a fost numit de cei de la Kirkus Review, cititorul fiind atras de firul narativ si de suspansul creat de talentul autorului.
In “Mobilul” se poate observa o imbinare a mai multor genuri, precum science-fiction, horror, thriller, fapt ce amplifica deja cunoscuta atractie exercitata de opera lui King asupra cititorului.
Romanul prezinta o posibila varianta a sfarsitului lumii, sfarsit care este declansat prin intermediul tehnologiei. Salbaticirea si nebunia din randul celor tot mai dependenti de tehnologie si de ultimele inventii ale acestui domeniu va fi cauzata de un “semnal”, asemanator unui virus, trimis utilizatorilor telefoniei mobile, probabil de catre “un” terorist, misterul planand asupra acestui detaliu. Oamenii respectivi vor deveni un fel de zombie, “telnebuni”, cum sunt numiti in roman.
Cele noua capitole ale romanului au titluri interesante si bine alese, precum “Semnalul” (capitolul de inceput), “Viermele”, “Salvare in sistem” (ultimul capitol) etc., termeni specifici chiar lumii informaticii, alaturi de alte titluri care desemneaza locatia in care se va desfasura actiunea si nu numai.
Personajul principal al romanului este Clayton Riddell, “un tanar lipsit de importanta pentru istorie”, pentru a cita din roman, dar ale carui calitati vor fi relevate pe parcursul cartii. Inainte de a face drumul catre propria casa, din Boston, acesta cumpara un cadou pentru sotia sa, Sharon, un prespapier, intentionand ca din Boston sa ia un cadou si pentru fiul sau, Johnny. Ajuns in Boston, Clay se va confrunta cu declansarea nebuniei in randul utilizatorilor de mijloace moderne de comunicare. In haosul creat, personajul principal va cunoaste alti oameni care nu au fost afectati de “semnal”, alaturi de care va lupta pentru supravietuire, dar va si incerca sa ajunga la fiul sau, Johnny, pentru care era foarte ingrijorat.
Din grupul care se alatura lui Clay pot fi enumerati Thomas McCourt, Alice Maxwell, Jordan (un baietel de 12 ani ce-i amintea lui Clay de fiul sau), Charles Ardai – rectorul unei academii din Noua Anglie, Daniel Hartwick, Denise Link, Ray Huizenga. Dupa ce Tom, Clay si Alice vor poposi pentru scurt timp in casa primului, pentru a face rost de provizii, cei trei vor porni din nou la drum, intalnindu-se cu Charles-rectorul si cu Jordan, ajutorul acestuia. Dupa ce grupul isi pierde doi membri, spre finalul romanului, acesta isi recapata din consistenta, prin alaturarea altor trei, Daniel, Denise si Ray.
Exista si alte personaje negative, chiar in randul oamenilor normali (cei neafectati de “semnal”), in afara “telefonarilor” sau “telnebunilor”, cei din urma fiind condusi de “Sfartecatul” sau “Presedintele Harvard”, un anti-erou asemanator lui Randall Flagg, din “Apocalipsa”. “Sfartecatul” apare in visele celor normali, atragandu-i cu promisiunea unui loc in care vor trai nederanjati si linistiti, spre o anumita locatie in care vor fi “inventariati”. Desi nu se lasa pacalit, Clay nu are alta solutie in conditiile in care vrea sa-si gaseasca fiul teafar si nevatamat, indreptandu-se spre locatia indicata de anti-erou, cu orice risc.
Pentru aflarea detaliilor actiunii, las pe cei pasionati de scrierile lui King sa afle singuri cum se incheie lupta dintre bine si rau.
Concluzionand, “Mobilul” poate fi considerat un adevarat science-fiction apocaliptic, justificandu-si totodata aprecierile date de cei de la The New York Times, referitoare la “atmosfera sa obsedanta”, “sarcasmul fata de cei inrobiti tehnologiei”, “scenele de violenta oribila si compasiune umana”, “primul roman al secolului 21 care capteaza cu adevarat teroarea”.
Trandafir Alexandru-Raul
Stephen King, Povestea lui Lisey
On July 14, 2008 in Horror
La fel ca multe dintre romanele lui Stephen King, si acesta are modul lui de a te agata incet-incet, apoi firul povestirii se intinde si te trage tot mai inauntru si tot mai repede catre o lume noua, Bu-Luna. O lume a extremelor psihicului, o lume in culori orbitor de albe si groaznic de negre, in care nu isi au loc tonurile de gri ale unui univers obisnuit.
Intriga romanului Povestea lui Lisey nu este foarte complicata: Scott Landon, renumitul scriitor, a murit de doi ani. Sotia sa, Lisey, incearca sa-si puna ordine in viata, dar si sa o ajute pe Amanda, una dintre surorile ei. Toata viata ei Amanda a alunecat usor spre nebunie, insa acum e in cadere libera, pentru a intra apoi intr-un stadiu catatonic. O problema mult mai serioasa nu intarzie sa apara: Dooley, un maniac sadic, interesat initial de manuscrisele inca nepublicate ale lui Scott, incepe sa o hartuiasca pe Lisey. Obiectivul lui se schimba insa in momentul in care perspectiva agresarii unei femei singure capata intaietate.
Iesirea din aceasta situatie, care pentru Lisey se agraveaza cu fiecare zi, pare a fi una singura: Bu-Luna, lumea secreta si magica ce i-a fost dezvaluita cu ani in urma de sotul ei. O lume care pare initial straina, dar se dezvaluie treptat si devine atat de captivanta, incat, odata ce firul naratiunii o indeparteaza, ajungi sa citesti cu furie paginile care te despart de o noua intalnire cu misterele acesteia.
Pentru Lisey, descoperirea acestui univers nou a fost insotita de aflarea adevarului despre copilaria sotului ei si despre cumplitele imprejurari ale mortii fratelui si mai apoi a tatalui acestuia, deci nu putem spune ca se intoarce in Bu-Luna cu placere. In plus, ea trebuie sa descopere singura, de aceasta data, poarta catre aceasta lume si sa inteleaga o parte din tainele ce o inconjoara odata ajunsa acolo. Totusi s-ar parea ca sotul ei s-a gandit ca se va intampla asa ceva si si-a luat propriile precautii…
Ca pasionat de SF, orice lume noua care imi acapareaza in acest fel simturile este pentru mine o calatorie minunata. Ajuns la sfarsit, re de o parte parca as fi vrut sa aflu mai multe despre acest nou univers, dar pe de alta as fi fost nemultumit daca nu-mi ramanea nimic de construit pentru imaginatia proprie. As fi primit doar jumatate din prajitura, ca sa zic asa.
Dar capcana “regelui” functioneaza si se dovedeste a fi o carte care te strange atat de zdravan in gheare, incat iti stoarce si ultima farama de timp liber. O poveste ce isi impune ritmul in care trebuie citita, fara drept de apel.
Stefan Novac
[ratings]
Philip K. Dick – Ubik
On July 11, 2008 in SF
Editura Nemira, Bucuresti, 2006.
Pana la Ubik, mai citisem cateva romane de Philip K. Dick, un clasic al literaturii SF. Mai intai Omul din castelul inalt si Timpul dezarticulat, apoi Substanta M si Viseaza androizii oi electrice?. Dupa Ubik am mai citit si Cele trei stigmate ale lui Palmer Eldritch. Toate au aparut in limba romana la Nemira. Sunt cateva motive care se repeta in cartile lui Dick: viata de dupa un razboi catastrofic; colonizarea altor planete; Terra din ce in ce mai greu de locuit, climatic vorbind; consumul de droguri; evolutia fiintei umane la un nivel superior de adaptare; flexibilitatea timpului/realitatile alternative. În general actiunea este insa slab conturata, lejera, ca intr-un roman politist. De altfel, cel putin Viseaza androizii… si Substanta M au tenta clara de roman politist, fara prea mari complicatii, cu o idee clara, cateva piste false, insa slab conturate, si un mister elucidat in final.
Pe ansamblu, scrierile lui Philip K. Dick mi-au lasat o impresie placuta, reprezinta o lectura interesanta, insa nu una senzationala. Daca ar fi sa ii cotez ansamblul romanelor citite pe o scara de la 0 la 10, cred ca as da undeva intre 6 si 7.
Dupa gustul meu, Ubik este insa un pic altfel. Aparut in 1969, impartaseste ca element comun cu Palmer Eldritch (publicat in 1965) problematica stapanirii timpului, incluzand chiar si un tip de talent uman – precog-ul, cel ce vede viitoruri posibile, repetat identic in cele doua romane. Alaturi de acesta, sunt prezente si alte cateva dintre temele preferate ale lui Dick, precum consumul de droguri (autorul insusi a fost, in timpul vietii, cunoscut pentru utilizarea de astfel de substante) sau mecanismele de adaptare la schimbarile climatice radicale ale Terrei.
Stilul l-am gasit usor diferit, parca mai consistent, mai bine lucrat. Ce mi-a placut la Ubik este gradul mai ridicat de atentie acordat de autor detaliilor, scriitura mai bine inchegata, puzzle-ul ceva mai complicat descalcit pentru a deslusi misterul, care, in final, nu se dezvaluie chiar pe de-a-ntregul, lasand aparent mai multe rezolvari posibile.
In fapt, Philip K. Dick imi pare a propune in finalul lui Ubik un posibil sens al istoriei de-a dreptul tulburator pentru patternurile normative utilizate de contemporaneitate pentru a-si imagina timpul, spatiul, viata si moartea. Acest final, in sine, simplifica si complica totodata sensul intregii cartii. Nu intentionez sa il discut sau sa il prezint aici, cei interesati pot la fel de bine sa lectureze cartea si sa o inteleaga in felul lor. Singurul lucru pe care il semnalez este faptul ca Ubik merita citita, ca este mai complexa decat alte romane ale lui Dick. Minusurile ar fi date de actiunea usor simplista, in ciuda rasturnarilor de situatie, si de slaba diferentiere a personajelor – toate vorbesc la fel si sunt definite prin cateva trasaturi stereotipe. O carte de vacanta care se citeste usor, insa indeamna si la meditatie. În plus, mai ar fi si avantajul de a o citi la aproape 40 de ani de la publicare si de a remarca faptul ca este cat se poate de actuala…
Bogdan Voicu
[ratings]
Stephen King – Misery
On July 03, 2008 in Horror
Stilul horror cu care ne-a obisnuit Stephen King se impleteste in Misery cu tragicul dus pana la disperarea neputintei. La fel ca in Shining, si in Misery, King contureaza cele mai ascunse temeri umane sub camuflajul unui roman horror. In romanele sale sunt foarte putine elemente fantastice, iar in Misery deloc, tocmai pentru a exploata din plin subconstientul uman, in care relatiile de familie, relatiile afective in general, genereaza nu doar placere si siguranta ci si o groaza ancestrala, a animalului solitar, care, prin aceste relatii, se simte legat, sufocat, si in acelasi timp este banuitor fata de oricine ii este destul de aproape pentru a-i putea face rau cu usurinta.
Misery, “Nefericire”, poate fi privita atat ca o poveste terifianta despre extremele la care poate duce fanatismul, cat si ca povestea unei relatii sentimentale in care barbatul se simte captiv, nefericit, dependent pana la metafora taierii picioarelor. Este povestea unui scriitor, Paul Sheldon, al carui alter-ego literar se materializeaza in personajul principal al romanelor sale, Misery Chastain. Solitar, autosuficient, el duce o viata dezordonata care il aduce in momentul fatal, al accidentului rutier.
Este metafora barbatului pierdut, salvat de femeia care pare initial o binecuvantare, sora medicala Annie Wilkes, care il duce, pentru a-l ingriji, in propria locuinta, o casa izolata, departe de orice contact uman. Initial, ca in orice relatie, Paul este coplesit de grija ce i se arata, si recunoscator pentru salvarea care a aparut intr-un moment critic al vietii sale. Dar lucrurile degenereaza. El incepe sa o vada pe Annie asa cum este ea de fapt, o femeie stranie, inspaimantator de puternica, obsedata de control, si, chiar mai grav, obsedata de scriitorul Paul Sheldon si de personajul Misery.
Paul isi manifesta dorinta de a pleca din locuinta femeii, si este primul moment in care romanul devine o poveste horror. Paul devine prizonierul lui Annie, toate incercarile sale de a evada esueaza, iar controlul exercitat de femeie asupra propriului univers restrans devine sufocant si terifiant. Annie duce obsesia si dominatia la extrem, in momentul in care nu le mai impune doar fizic asupra lui Paul Sheldon, ci si asupra universului sau interior. Ea pune stapanire pe soarta personajului Misery, impunandu-i scriitorului propria versiune a urmatorului roman. Din acest moment, tensiunea, groaza si sentimentul inutilitatii ating apogeul, culminand cu gestul extrem al lui Annie de a-i taia scriitorului piciorul pentru a preveni orice incercare de evadare.
Tragicul situatiei vine din faptul ca din acest moment Paul este si mai dependent de Annie, si realizeaza ca, fiind mai mult sau mai putin singur pe lume, sansele ca cineva sa ii observe lipsa si sa incerce sa il gaseasca sunt minime. Personajul principal al romanului lui King se regaseste intr-un cerc vicios, dramatic si infiorator, iar soarta lui este in mainile unei fiinte grotesti, atotputernice, intr-un univers creat dupa propriile dorinte si criterii. Cum si daca Paul isi poate recapata libertatea si, mai ales, pastra acest statut ravnit, ramane de vazut.
Misery este un roman pe care il citesti cu rasuflarea taiata; traiesti aceleasi emotii prin care trece personajul principal si realizezi cat de fragila poate fi o fiinta umana atat fizic, cat si psihic, in momentul in care ii este luata libertatea si este supusa unei torturi, cu atat mai ingrozitoare, cu cat este ascunsa sub forma bunavointei.
Andra Stoicoci
[ratings]
