În “Sentimentul unui sfârșit” Julian Barnes reușește cumva să concentreze întreaga sa “putere” literară. Cartea nu este construită în lungime, bazându-se pe pagini, ci în adâncime, bazându-se pe sensuri ascunse, pe o complexă filozofie personală mascată de cuvinte simple și nu în ultimul rând pe introspecții realizate pe diverse planuri existențiale.

Dacă ar fi să plecăm de la premiza că o carte nu este altceva decât o alăturare fericită de cuvinte am putea ajunge la falsa concluzie că oricine poate scrie cărți. Limitarea vocabularului printr-un număr finit de cuvinte este definitorie pentru un adevărat autor. Același vocabular se regăsește în operele lui Tolstoi, Stephen King sau Julian Barnes însă ar fi absurd să încercăm să-i uniformizăm la nivelul creațiilor lor. Adevărații scriitori transformă cuvintele simple în magie.

Oricât de mult aș încerca eu să mă folosesc de cuvinte pentru a explica cuvintele lui Julian Barnes… am sentimentul, iar și iar, că ceva îmi scapă. Citeste mai mult »

Deși au trecut mai bine de 30 de ani de la moartea lui Phillip Kindred Dick, romanele și povestirile acestuia rămân la fel de actuale și interesante ca și la data când au fost publicate, iar numele autorului lor se înscrie, în continuare, în topul preferințelor cititorilor pasionați de SF de la noi și din întreaga lume. Mărturie stau numeroasele reeditări ale volumelor sale, precum și multimplele ecranizări inspirate din scrierile lui.

Personal, m-am bucurat mult când am citit despre intenția editurii Nemira de a realiza o colecție de autor Phillip K. Dick și m-am grăbit să-mi arăt entuziasmul achiziținând ediția hardcover a romanului ”Timpul dezarticulat”.

Publicat la începutul anilor 60, romanul tratează una din temele preferate ale lui Phillip K. Dick – realitatea nu este niciodată așa cum pare -, invitându-ne să urmărim povestea lui Ragle Gumm, care pare a avea cea mai plictisitoare și insipidă viață din câte există.

Acesta locuieşte într-o suburbie liniştită din Statele Unite împreună cu sora lui, soţul ei şi copilul acestora, iar ocupaţia sa zilnică este să răspundă la concursul “Unde-l găsim mâine pe omuleţul verde?” (frumoasă metaforă) dintr-un ziar local. Citeste mai mult »

Nemira m-a facut fericit din clipa cand a anuntat colectia Rodica Ojog-Brasoveanu-Opere Alese, romane romanesti celebre scrise de o regina a misterului si a condeiului, ce dupa cum vad eu incepe sa fie cunoscuta de noua generatie. Acest lucru spun eu, este o reusita deplina deoarece autoarea este o scriitoare ce a fost facuta sa fie cunoscuta de multe generatii, generati de dinaintea noastra dar in special de cele ce vor fi aduse de viitor.

In micile temple construite cu discutiile despre carti citite, autori ce devin incet si tot mai sigur preferati, si numele stimatei noastre doamne a crimei si a romanului politist, cand din ce in ce mai mult, titlurile ei, personajele ei tesute rational si emotiv intr-un cadru plin de intrigi, devin frecvent auzite si ne ofera noua o poveste. O poveste, pentru ca totul este o poveste in final, si dincolo de el tot de o poveste vei da si o vei asculta precum amintirea indepartata de maturitate, o poveste ce o ascultai ca si copil in care aveai o singura religie, aceea a curiozitatii. Curiozitatea isi are locul cel mai bine in cartile cu intriga si mister, deci romanul traditional politist. Citeste mai mult »

Stephen King este, fără îndoială, unul dintre cei mai prolifici scriitori de romane horror cu implicații complexe în latura psihologică a umanului din zilele noastre. Este cunoscut faptul că cele mai multe romane și povestiri scurte scrise de el au devenit bestselleruri traduse și adaptate în numeroase limbi, la doar foarte puțin timp de la publicarea lor. Ecranizările după cărți sunt, la rândul lor, spectaculoase și apreciate de către majoritatea populației cinefile, aducând încă un plus de popularitate autorului american.

Misery prezintă povestea lui Paul Sheldon, un foarte cunoscut scriitor care, după publicarea celei mai faimoase sale serii de romane, ceva cam siropoase chiar și pentru gusturile autorului, decide că a venit momentul cu care toți autorii mari hotărăsc să se confrunte: își omoară protagonista pentru a se putea consacra altor romane. Chiar dacă ar putea părea un moment dificil, din perspectiva lui Paul, punctul pus după ultima propoziție îi aduce o ușurare neașteptată, fapt ce adaugă un plus de dramatism ulterior. Citeste mai mult »