Încă o operă ce se numără printre apariţiile de început ale celebrului autor, Stephen King. Aşa cum mă aşteptam, este o operă ce se diferenţiază de celelalte. Are un aer cu totul nou, spre deosebirile de poveştile obişnuite ale lui King.
Prefaţa cărţii este absolut uimitoare, autorul ne explică cum a hotărât să scrie una dintre cele mai lungi serii din lume. Evident, cele citite acolo, au răscolit dorinţa mea arzătoare de a deveni scriitor, iar acum sunt mai pornit ca niciodată.
Povestea în sine, nu este însoţită de atât de multă acţiune. Din primele pagini, aflăm că Roland este personajul principal, iar apoi, pornim împreună cu acesta într-o călătorie lungă şi obositoare. Ţinutul în care se petrece acţiunea este ciudat şi misterios, iar King introduce tot felul de denumiri şi de locaţii, dintre cele mai variate. Pare o carte imposibilă, dar reflectând un pic asupra faptului că atunci când a fost începută această serie, autorul era încă foarte tânăr, ne putem da seama de ce are un aer puţin ştrengăresc. King foloseşte câteva tehnici extraordinare, care pe mine m-au fascinat. Încercarea sa de a relata povestea din spatele poveştii, este absolut incredibilă.
Pentru că acţiunea este învăluită în mister, acelaşi lucru se întâmplă şi cu personajele poveştii, care sunt uşor ciudate şi excentrice. Roland este ultimul de teapa sa, dar acest lucru nu-l împiedică să se alieze şi cu alte personaje. Partea interesantă este tocmai întâlnirea lui Roland cu celelalte personaje ale poveştii. Femeia cu care are o partidă de amor îi dezvăluie ceva, băiatul ce se trezeşte de nicăieri în deşert, are amintiri despre o lume identică cu cea din realitatea cititorului. Însă, puse cap la cap acest informaţii, nu ajungi nicăieri. Misterul ţine bine învăluită acţiunea, iar anticiparea faptelor viitoare este aproape imposibilă sau inexistentă. Pur şi simplu, prin modul în care sunt create personajele şi prin acţiunea la care sunt supuşi, este imposibil să anticipezi ce va urma.
Cum ne asigură şi autorul – tocmai pentru că atunci când a scris această carte era tânăr şi necopt – seria devine mult mai bună şi mai savuroasă, odată cu cel de-al doilea volum.
Roland este de mult timp în căutarea omului negru. Acesta fuge de el, dar amândoi se îndreaptă către aceeaşi direcţie – Turnul Întunecat. Roland are nevoie de omul negru, dar pentru a ajunge la el, trece peste mai multe obstacole. Este nevoit să ucidă cu sânge rece mai multe zeci de oameni, să facă amor, să ia în custodie un copil găsit în deşert. Copilul este cheia. Acesta face legătură cu omul negru, iar Roland ştia acest lucru, pentru că ceva îi apare în vis şi îl informează. Însă, lucrurile nu se încheie aici. Roland trebuie să supravieţuiască traversării unui deşert, să lupte cu creaturi mutante, iar apoi, să se alieze cu Omul Negru, pentru a-şi îndeplini misiunea. Dar lucrurile nu se încheie aici, pentru că Roland trebuie să-şi ţină sub frâu dorinţa de a ucide, cel puţin până în volumul al doilea, Alegerea celor trei.
Adauga un comentariu