Stephen King ne-a obsinuit cu romane pline de suspans, ce iti creaza o imagine vizuala aproape de realitate a ceea ce se inampla si care te fac sa nu mai dormi linistit cateva zile. Daca esti un fan al filmelor de groaza si nu ai gasit inca un film care sa te sperie cu adevarat, iti recomand sa incerci o carte de Stephen King. Totul este atat de amanuntit descris ca aproape vezi in fata ochilor cum Pennywise, clovnul in costum viu-colorat ii ademeneste pe tinerii trecatori de pe strada cu baloane, castane coapte, covrigei si cu minunate promisiuni.
“Orasul bantuit” este unul dintre cele mai bune romane ale extrem de talentatului autor de literatura horror si science fiction. Totodata este si unul dintre cele mai bune romane ale secolului 21. Fiind si unul dintre autorii mei preferati, m-am incumetat, la drept vorbind, s-o citesc. Şi nu-i deloc mică! Cartea este în format A4 şi n-are decât 1200 de pagini! Dar nu aspectele fizice o fac o carte extraordinara. Nu, nicidecum! Geniul horror al lui King isi „face de cap” in aceasta carte. Renumitul autor reuseste sa capteze atentia cititorului, cu iscusinta si mult talent astfel incat doar greutatea cartii il mai leaga pe acesta de realitatea inconjuratoare. King însusi recunoaste ca este unul dintre autorii care nu-si poate vindeca procesorul de texte de „diaree”, astfel incat a reusit sa creeze o lume veritabila in care te prinde cu totul.
In fapt, cartea cu titlul sugestiv „Orasul bantuit” ne introduce intr-un scenariu sumbru. Un Monstru, o prezenta malefica venita din cosmos cu multe milioane de ani in urma, rapeste locuitorii din oraselul Derry, Maine, majoritatea celor rapiti fiind copii. Pennywise, clovnul imbracat intr-un costum viu-colorat ii ademeneste pe tinerii trecatori cu baloane colorate, covrigei si castane coapte si cu o multime de promisiuni minunate. La propriu! Cartea ne infatiseaza „drumul” exorbitant al celor sapte personaje aflate in pragul pubertatii, istoria lor, felul cum s-au intalnit si prietenia dintre ei. Intamplarile din romanul “Orasul bantuit” se desfasoara pe doua planuri. Primul este povestea celor sapte personaje principale care de altfel, in primul plan al povestirii sunt inca niste copii, iar cel de-al doilea plan se petrece cu 27 de ani mai tarziu, cu aceleasi personaje dar de data aceasta acestia fiind niste adulti in toata firea. Clovnul Pennywise deschizand un nou ciclu de rapiri, cele sapte personaje principale (care au avut de-a face cu Monstrul si in copilarie) isi reunesc fortele sperand ca de data asta sa il infranga definitiv pe Pennywise. Cine castiga insa cumplita lupta ce se anunta, las placerea cititorului sa o descopere.
Nu vreau sa va dau prea multe detalii despre carte fiindca as strica surpriza. Si daca vi se pare ca vreun capitol nu are legatura cu povestea cartii sigur va inselati fiindca Stephen King nu a scris niciodata de umplutura. Fiecare capitol are legatura cu evolutia psihologica si mentala a celor sapte personaje si va ajuta sa intelegi mai bine trairile si gandurile acestora.
Talentul cu care celebrul autor american descrie scenele de groaza, scene cu o incarcatura emotionala deosebita, va face sa traiti fara sa vreti in povestea pe care cu maiestrie v-o relateaza. Este stilul sau specific de a va duce la extremul ororii, pentru ca apoi sa va duca la extremul incantarii, placerii sau chiar fericirii. Stephen King este unul dintre putinii autori ale caror carti mi-au dat fiori citindu-le, tocmai datorita abilitatii nemaipomenite de a sublinia cele mai importante detalii si de a pune totul exact acolo unde-i este locul.
Dupa Frank Herbert, Stephen King este al doilea autor ale carui carti le-as reciti mereu. Din pacate filmele facute dupa cartile sale nu se compara cu literatura, nu reusesc sa creeze aceasi atmosfera sau sa va dea aceleasi senzatii de teama.
In concluzie, recomand aceasta carte cu mare incredere tuturor celor care va aflati in cautarea unei carti care sa va tina cu sufletul la gura pe masura ce va afundati din ce in ce mai adanc in paginile cartii!
Lectura placuta!
Adauga un comentariu