Sa facem pace! Pentru un progres al spiritului este una din acele carti greu de incadrat, sau chiar de recenzat, avand un plurisemantism evident, si fiind elaborata sub forma unui dialog intre Tenzin Gyatso – al paisprezecelea Dalai Lama, si Stephane Hessel, celebru in intreaga Europa pentru cartea sa Indignati-va, aparuta si ea la Nemira. Dalai Lama a fost rasplatit cu premiul Nobel pentru Pace in 1989, fiind un asiduu aparator al drepturilor omului – sustinerea de catre el a independentei Tibetului este doar unul dintre exemple. Cartea editata de Nemira va atrage cu siguranta cititorul interesat de ganditorii si filosofii lumii moderne, atat Dalai Lama cat si Stephane Hessel fiind personalitati cunoscute pe plan mondial.
Dialogul dintre cele doua personalitati sondeaza diverse aspecte legate de lumea contemporana, de la discrepanta dintre cei bogati si cei saraci, pana la guvernarile nedemocratice de pe continente diferite, protectia mediului, dreptul la libera exprimare, solutii pentru criza economica si sociala care s-a extins la nivel global, ori atitudinea potrivita pentru a raspunde la nedreptatea prezenta in toate straturile sociale.
Dintre ideile remarcabile pe care le-as putea enumera, din aceasta carte, as aminti urmatoarele: “Mania e semn de slabiciune.”(Dalai Lama); “… indignarea intru apararea unui unic interes personal nu se justifica. Sa ne indignam, dar in numele unor valori umane care ne privesc pe toti.”(S. Hessel); “Trebuie sa fii foarte puternic pentru ca sa poti trai pacifist.”(S. Hessel). Chiar si sonetul CXVI al lui Shakespeare, despre iubire, pe care-l recita S. Hessel la incheierea dialogului cu Dalai Lama, este un imbold pacifist despre care putem spune fara retineri, la fel ca si maestrul tibetan: “superb!”.
Avand in vedere dimensiunile cartii, interviul cu Hessel si Lama aduce in discutie, relativ surprinzator, o mare parte din fatetele crizei complexe prin care trece omenirea la inceputul mileniului III. Editura Indigene ofera astfel cititorului o mostra de “progres al spiritului”, prin conceptele a doi mari aparatori ai drepturilor omului.
Ca o concluzie personala, cartea de fata cuprinde multe invataturi utile, insa in acelasi timp are un iz de naivitate si idealism care, banuiesc, nu se pot imbina cu lumea reala, cu problemele aduse de o criza atat de complexa precum cea pe care o traverseaza toate statele lumii. In teorie, cum se spune, “totul e frumos”, dar… “practica ne omoara”.
Oricum, desi se gasesc destule motivari pro si contra opiniilor exprimate in carte, un lucru este cert – timpul afectat acestei lecturi nu va fi unul irosit, indiferent de punctul de vedere pe care l-ai avea, referitor la temele abordate. Cel putin eu unul asa consider – este o carte interesanta, care, probabil, iti ofera o privire de ansamblu asupra lumii moderne. Va urez o lectura placuta!
Adauga un comentariu