Aristotel la Muntele Saint-Michel
In May 30, 2011 in Carti, Istorie, Religie
Aristotel la Muntele Saint-Michel.
Rădăcinile greceşti ale Europei creştine
Sylvain Gouguenheim s-a născut în 1960 şi în prezent este profesor de istorie la École Normale Superieure (ENS) de la Lyon, istoric şi medievist care s-a distins, în primul rând, prin lucrările sale despre Ordinele Teutonice, precum şi prin cercetările despre mistica renană şi promotorii ei. Din octombrie 2010 face parte din prestigiosul grup de cercetare Internationale Kommission zur Erforschung des Deutschen Ordens, fiind unicul membru francez.
Este autorul unor prestigioase lucrări, precum: Reforma gregoriană. De la lupta pentru sacru la secularizarea lumii (2010), Perspective asupra Evului Mediu: 40 de istorii medievale (2009),Cavalerii teutoni (2007), Falsele temeri ale anului 1000: aşteptarea sfârşitului veacurilor sau aprofundarea credinţei? (1999), Sibila Rinului: Hildegarde de Bingen, abatesă şi profetesă renană (1996).
Aristotel la Muntele Saint-Michel. Rădăcinile greceşti ale Europei creştine este o invitaţie făcută tuturor cititorilor de a descoperi un text palpitant, bine documentat, curajos, ce restabileşte adevărul prin mărturii istorice. Bizantinii şi creştinii sirieci au reluat cultura greacă, şi-au apropriat ideile sale esenţiale, au tradus-o şi au transmis-o în Evul Mediu lumii occidentale, cu care aceşti mari uitaţi ai istoriei aveau relaţii foarte variate, datorate mai ales faptului că împărtăşeau cu toţii aceeaşi credinţă – liant esenţial al unor popoare şi limbi variate în universul unic al creştinătăţii.
Sirieci şi bizantini, clerici occidentali, cum ar fi Iacob din Veneţia, au replămădit şi transmis cultura greacă antică, de multe ori într-o „fericită concurenţă” cu învăţaţii arabi de la curţile califilor. Ce le datorează Europa tuturor acestora? Care este contribuţia veritabilă a unor creştini de limbă siriacă? Şi care este realul impact al activităţii prolifice a unor traducători învăţaţi din Europa medievală asupra dezvoltării culturii noastre? Care era situaţia reală în schimburile culturale dintre creştinătate şi Islam? La aceste interogaţii, dar şi la multe altele, la fel de pasionante, autorul încearcă să răspundă într-o gamă variată a istoriei mentalităţilor, trasând parcursul cultural de la Europa occidentală la Bizanţul moştenitor al antichităţii greceşti şi la califatele arabe din Evul Mediu.
Istoria lui Dumnezeu – Karen Armstrong
In March 08, 2011 in Carti, Istorie, Religie
Istoria Lui este istoria noastra
Karen Armstrong prin aceasta carte infatiseaza o oglinda a umanitatii. Pentru ca trebuie sa fac referire la ceva din cuprinsul cartii, am sa stagnez in jurul unui monument al cuvintelor unui laic, de factura iluminista care anunta extrem de serios ca daca Dumnezeu nu exista , ar trebui inventat.
Nu am sa stau sa ii caut adevar sau falsitate in afirmatie, dar am sa ma uit putin in jur : acum locuitorii postmodernismului ( unde ne includem noi, cei din prezent) chiar daca ii neaga existenta, sau daca unii afirma ca a plecat sau, mai curajos in afirmatii cum ca a murit, o sociatate fara o credinta inglobata intr-o religie nu atinge un statut ferm al civilizatiei, pericicland insasi societatea.
Astfel autoarea accentueaza importanta unui panteon plural sau singular(dupa preferinta locala si temporala) care intr-un mod perfect actual cu necesitatea umana se metamorfozeaza furnizand un sprijin. In acest caz situatia poporului lui Israel confirma, IHVE deseori aparand drept un luptator pentru eliberare a poporului ales. Da, in carte se creioneaza un portret al zeitatilor, dar pe baza scierilor sacre, nedeplasandu-se de trasaturile usor umane. Read the rest of this entry »
Sf Augustin, Confesiuni – La rascruce
In June 29, 2010 in Autori, Carti, Religie
Confesiunile sunt note si comentarii, cronologie si indice de nume proprii de Eugen Munteanu sau 13 carti (capitole) in latina, redactate in secolul IV-V, 17 ani de lucru la aceasta varianta de traducere in romana, intre 1980 si 1997, a II-a versiune in romana, dupa una mai putin reusita a lui N.I. Barbu, din 1985, un sfant care nu a fost declarat (proclamat) de vreun conciliu sau sinod, ci este astfel considerat de traditie; chiar si marii teologi romani din sec 17-18, precum Dosoftei sau Antim Ivireanul vorbesc despre sveati (sfantul) Augustin.
Un retor, profesor de retorica la Roma, un filozof al Imperiului, un adept al maniheistilor si un iluminat, in cele din urma, isi descrie aventura intelectuala, pusa sub semul crucii. Tot ce a fost inainte de revelatie poarta un nume simplu: „iarmarocul palavragelii”, de care se va desparti silentios, fara „mare valva”. De ce renunta la demnitatile de profesor de retorica, din anturajul imparatilor? Pentru ca cei care l-au sustinut foloseau adesea „adevarul”, vorbeau in numele „adevarului”, al „binelui”, dar cuvintele lor erau lipsite de credinta, totul nu semana decat cu un „scartait” al buzelor si gurii lor.
Cati dintre noi ar renunta la slujbe pentru ca nu sunt inspirate de adevar, de bine, de credinta? Read the rest of this entry »
Catharii – un subiect fascinant
In June 25, 2010 in Autori, Carti, Religie
Pentru cei care cunosc pulsul cercetarilor in domeniul ereziilor medievale, numele Anne Brenon, nu le este strain. Autoare a numeroase carti, studii si eseuri de specialitate este una dintre cele mai autorizate voci in problema ereziilor medievale. Ea este cea care a fondat celebra revista Heresis una dintre putinele reviste ce au ca tema predilecta ereziile.
Catharii este una dintre lucrarile de popularizare (vulgarizare) a subiectului cathar; mai degraba un mic eseu decat o lucrare stiintifica stricto sensu.. Directiile urmarite de autoare se anunta a fi clare, inca de la inceput: sa descrie erezia cathara in ansamblul ei, concentrandu-se pe secolele XIII-XIV, iar, pe de alta parte, sa surprinda spiritualitatea si religiozitatea ereticilor cathari, ca spiritualitate crestina (p. 13). Aceasta carte se vrea mai mult o imersiune in sanul spiritualitatii cathare decat o noua relatare a istoriei ereziei in Europa meridionala din secolele al XI-lea si al XIV-lea, inradacinarea, reprimarea si apoi eradicarea ei (p. 17). Protagonistii preferati ai istoricului sunt catharii „perfecti”: Peire Autier, Peire Maury, Guilhem Bélibaste, ale caror marturii strabat procesele inchisitoriale si care au activat la finalul secolului al XIII-lea si in primele decade ale celui de-al XIV-lea. Read the rest of this entry »
