Spre rusinea mea, recunosc ca nu stiam foarte multe despre autor, exceptand faptul ca este un clasic al SF-ului alaturi de Asimov, Clarke, Silverberg si altii. Cu o cariera de invidiat ce cuprinde numeroase romane si nuvele, editor de succes si multiplu castigator al premiilor Nebula si Hugo, Frederik Pohl contureaza foarte bine personajele, unul dintre cele mai reusite fiind Robinette Broadhead, personajul principal din Poarta.
“Poate ca maturitatea inseamna sa doresti ce vrei, nu ceea ce iti spune altcineva ca ar trebui sa-ti doresti” – Frederik Pohl. Cei mai multi isi doresc sa ajunga pe Poarta.
Poate va intrebati ca si mine atunci cand am cumparat cartea: ce este poarta? Poarta este un artefact creat de asa-numitii Heechee, cu mult inaintea aparitiei oamenilor. Acestia au disparut fara urma, lasand in urma lor peste 1000 de nave mici, majoritatea functionale. Nimeni nu stie cum functioneaza, ce distante pot parcurge, unde merg. Dar curiozitatea omeneasca este binecunoscuta, asa ca cineva trebuie sa plece cu aceste nave in cautarea raspunsurilor si a unor noi tehnologii. Astfel, se dau recompense enorme celor care pleaca si se intorc cu artefacte Heechee, cartografieri ale universului necunoscut, dar cel mai important obiectiv este sa se intoarca, fiind mai de pret poate nava decat individul.
Povestea incepe cu Rob, un multimilionar, in timpul unei sedinte la un psihiatru robot, poate suna ciudat, dar actiunea din acel cabinet devine din ce in ce mai interesanta cu fiecare capitol. Cartea prezinta 2 parti, prima reprezentand sedintele lui Rob, in a doua parte fiindu-ne descrisa, intr-un mod uluitor, viata dificila din Poarta si felul in care a reusit sa castige o suma frumusica in urma misiunilor de prospectare.
Pe langa descoperirile si cursurile despre Heechee, Rob mai descopera pe Poarta o persoana la fel de interesanta, Klara. Incepe o poveste de dragoste frumos conturata si asa diferita de altele, pentru ca niciunul nu ar dori sa se implice prea mult, fiind greu sa faci asta atunci cand nu stii daca o sa te mai intorci din urmatoarea misiune. Moartea pandeste la fiecare pas atunci cand esti in spatiu intr-o nava Heechee, totul este un joc de noroc, dar vor exista tot timpul oameni dispusi sa-l joace.
Aventurile tocmai au inceput pe Poarta, ati fost selectati sa plecati in urmatoarea misiune, dati o petrecere si vom vedea ce este de facut cand va intoarceti. Un singur lucru este aproape sigur: daca ati deschis “Poarta”, ar fi bine sa aveti in biblioteca si Dincolo de orizontul albastru, pentru ca o sa va fie greu sa deschideti alta carte fara sa stiti ce s-a intamplat cu Heechee.
Catalin Maria
Mai multe detalii gasiti pe site-ul editurii la pagina dedicata romanului.


Sa speram ca Nemira ne va aduce si ultimele doua titluri ale seriei – Annals of the Heechee si The Boy Who Would Live Forever – ca sa putem savura in totalitate povestea extraterestrilor.
altcineva în loc de alticneva.
Psihiatrul nu era robot, ci o inteligenţă artificială.
Eu nici nu remarcasem greseala de scriere pana sa citesc comentariul de mai sus
Recenzia ta e reusita si cred ca la fel e si cartea
@Alexandru Teliban: mii de scuze, nu este un robot, ci un program de calculator, inteligenta artificiala. Imi cer scuze inca o data pentru greseala, nici acum nu imi dau seama cum am reusit sa scriu asa ceva.
@mihalache ion: ultimul roman este “Analele Heechee”, “The Boy Who Would Live Forever” este doar o nuvela. Bineinteles ca ar fi frumos ca Nemira sa publice si acesta poveste, impreuna cu “The Gateway Trip”.
@ioana: multumesc mult si recomand cartea, este mult mai interesanta decat randurile din recenzie, chiar merita banii. Si imi cer scuze, inca o data, de greseala cu “robotul”.
Multumesc Alexandru Teliban, am corectat greseala.
Robinette Broadhead este un ins anost, personajul central, insa nu poti sa-l consideri bine conturat…sau cel mai reusit…poate doar “interesant” . Genialitatea Lui Pohl se observa prin cele doua softuri-psihiatru, v 1.0 (Freud) si versiunea 1.1 (probabil
) – Einstein…care este demential. Un individ avid de imbogatire, las si manat de cele mai primare instincte animalice, care isi abandoneaza iubita intr-o gaura neagra, iar apoi isi petrece jumatate din viata discutand cu terrabiti de informatie despe fapta sa si despre motivul pentru care are nevoie de aceasta terapie si de intestinele altora, pentru a putea sa isi continue nenorocita de existenta, recasatorit, bineinteles…nu este “unul dintre cele mai reusite”. Este doar genial…este Omul…creatia Lui Pohl.
Apropo…nu este gresit s numesti “robot” un program de calculator. Robot, sau pe scurt “bot”, e prescurtarea normala pentru un soft care face sa functioneze un angrenaj…deci este foarte corect. Terminatorul avea bineinteles un program de functionare…nu avea rotite si arcuri care faceau calcule numerice.
@morte, ok, dar imi spui si mie care era angrenajul?
In plus definiția ta este greșită.
ROBÓT1, roboți, s. m. Sistem automatizat care acționează pe baza unui program de lucru stabilit sau care reacționează la anumite influențe exterioare, dând impresia executării unor acțiuni omenești. ♦ Fig. Persoană care muncește din greu și fără să înțeleagă rostul muncii sale; muncitor de corvoadă. – Din fr. robot.
Sursa: DEX ’98
P.S. – Nici Terminatorul nu era robot!
Adauga un comentariu