Pedantul in bucatarie –Julian Barnes

On December 17, 2009 in Autori, Carti, Literatura contemporana

Julian BarnesNumai cand vezi titlul cartii devii un pic intrigat. Cum adica  „pedant” si, mai ales, cum adica in „bucatarie”. Din fericire exista si numele celebrului autor, Julian Barnes, care te face imediat sa te intrebi despre ce anume este vorba in Pedantul in bucatarie.

Daca esti pasionat de gatit te vei regasi fara probleme in paginile acestei carti. Chiar daca nu-ti mai amintesti cand te-ai apucat serios de gatit, este posibil sa iti dai seama ca ceea ce te-a determinat sa pornesti pe acest drum, a fost ceva proustian ca, de exemplu, madeleinele si nu foamea.

Cartea lui Julian Barnes ne aminteste multe dintre problemele pe care un bucatar amator le-a intampinat in incercarea lui de a gati pe cont propriu. Pedantul in bucatarie expune toate micile dileme ale gatitului intr-o forma presarata cu umor fin, taxand adesea autorii cartilor de bucate pentru pedanteria lor si pentru faptul ca nu-si dezvaluie intotdeauna secretele. De asemenea, cartea ne indemna sa pornim cu un strop de curaj in universul gastronomic.

Dar cand te apuci de treaba, realizezi ca ai nevoie de o bucatarie spatioasa, luminata si compet dotata. Este posibil sa ai nevoie de doua cuptoare, de o multime de gadget-uri care nu vor fi folosite decat de cateva ori in intreaga lor existenta si, nu in cele din urma, vei deveni obsedat de intrebarea: ce gatesc astazi? Cu siguranta ca vrei sa gatesti ceva care sa-ti incante papilele gustative si, daca mai ai si oaspeti, probabil ca vrei sa ii impresionezi.

Un fel de mancare special, servit la un restaurant unde te intalnesti adesea cu prietenii sau chiar o banala pizza se pot transforma in probleme existentiale atunci cand nu sti reteta. Care este solutia? O carte de bucate scrisa de un autor consacrat.

Daca nu ai un raft de biblioteca plin cu studii despre bucatarie, n-ai facut nimic. Nu sustin ca este absolut necesar sa combini retetele, dar aceeasi reteta e diferita de la un autor la altul, iar daca n-ai gatit in viata ta felul de mancare respectiv, trebuie sa respecti intocmai reteta aleasa. Si astfel, devii un pedant in bucatarie.

Ai gasit reteta? Acesta nu-i decat inceputul. Apoi, trebuie sa fugi la piata ca sa cumperi ingredientele, apoi sa te targuiesti cu macelarul sau cu vanzatorul de peste si sa le suporti glumele.

Este nevoie sa urmezi cu strictete pasii din reteta si nu te uita la pozele cu produsul finit deoarece nu iti va iesi niciodata ca in carte. Ce te faci daca autorul cartii de bucate nu-ti spune cu ce sa inlocuiesti un ingredient pe care nu l-ai gasit? Iti folosesti imaginatia sau renunti la el.

In fine, sa zicem ca ti-a iesit ceva cu un gust bun, dar fara un aspect estetic satisfacator. Ce-i de facut? Timpul trece, musafirii s-au pus in miscare si trebuie sa apara dintr-un minunt in altul… Ar trebui oare sa mananci cu satisfactia ca preparatul e facut de tine, sa te uiti in jurul tau si sa dai vina pe cuptorul negradat, pe telul care nu era electric, pe untul a carui cantitate de grasime nu era specificata in reteta? Solutia ne-o ofera chiar Julian Barnes: suni la patiseria din colt pentru a comanda fursecurile visate, la pizzerie pentru a cere mai multe portii de pizza, iar de baut sa aduca musafirii!

Gabriel Popescu

Mai multe detalii gasiti pe site-ul editurii la pagina dedicata romanului.

Articol postat de: admin


  1. andrei a scris,

    Cred cu sinceritate ca autorul recenziei este un impatimit al bucatariei creative si nu precupeteste nici un efort pentru a se informa asupra trendurilor gastronomice la moda.
    Felicitari pentru recenzie, cred ca au fost surprinse aspectele importante din carte, precum si referintele metatextuale de sorginte postmodernista, curent in care se inscrie si Julian Barnes.
    Ar fi meritat sa se acorde o atentie sporita mizei ironice intrinseci actului de curaj gastronomic intr-o lume multiculturala, deschisa pe de o parte experimentarii, dar pe de alta parte, din ce in ce mai anchilozata in vesnicul proiect al interstitialitatii cultural-sociale. Bineinteles, in spatiul mioritic, aceasta llipseste, fiind in continuare tributari sarmalelor ca arhetip balcanic al identitatii noastre gastronomice.

Adauga un comentariu

RSS