Un material de Pontos Cristian
Oare mai sunt carti scrise in prezent pentru indepartatul viitor, care vor fi emblematice prin ideile prinse de pagini si de care sa iti aduci aminte cu usurinta cand nepotii tai vor avea parte de aceleasi trairi ca tine? Mai sunt carti ce iti expedieaza speranta, fara sa transforme textul intr-un basm prafuit de veacuri si uitat de timp?
Sunt rare acele scrieri in care personajele sunt stegarii perfecti al unor idei ce nu se descompun in nicio epoca, continuand sa uimeasca timpul si generatiile aduse de el, printr-o “cheie” pe care literatura sper sa nu o piarda niciodata. Un volum simplu ca limbaj si ca actiune, dar cu adancimi de necuprins ce te face sa le explorezi si sa ramai uimit de zeci de ori datorita autoarei Suzanne Collins si a ceea ce a reusit ea in acest prim volum al trilogiei “Jocurile Foamei”, apreciata atat de critici cat si de cititori.
In carte gasim o lume devastata care a mers mai departe, dupa un zar aruncat de mana stanga a sortii, in care fragila libertate a oamenilor s-a evaporat. Panem, o natiune situata pe vechea America de Nord, impartita in 12 districte si condusa de Capitoliu, a pus la cale o competitie sangeroasa pentru a mentine autoritatea sufocanta peste cetatenii sai. E vorba despre aducerea de tributuri din fiecare district, o fata si un baiat din fiecare, iardin competitia la care iau parte 24 de tributuri, doar unul singur poate supravietui, devenind castigatorul unei noi editii a Jocurilor. Ah, am uitat sa mentionez ceva, un detaliu si mai grotesc: toata competitia este transmisa de televiziune pentru telespectatori, pentru ca ei sa poata vedea suprematia Capitoliului, in timp ce niste copii se ucid intre ei, an de an.
Katniss Everdeen va fi tributul feminin al Districtului 12, cel mai sarac dintre toate, numai ca ea se ofera voluntar dintr-o cauza foarte simpla si nobila, dupa cum veti vedea, alaturi de Peeta Mellark, tributul masculin. In Jocurile Foamei regulile sunt simple, concentrate pe rezultatul dorit de Capitoliu: 23 de morti si un tribut castigator, ce demonstreaza o societate a supunerii totale, a foamei si a deznadejdii. Atmosfera seamana cu cea din cartea “1984” a lui George Orvell, pe care autoarea a integrat-o perfect ca rezultat al viitorului, reusind sa creeze o lume ce i se alatura celebrului roman “1984”, dar si cartii lui Cormac McCarthy, “Drumul”. Chiar daca competitia de acest fel deja are o lunga traditie in districte, o dragoste neasteptata dintre Peeta si Katniss va fascina intreg Panemul!
Intr-adevar, dupa o asemenea lectura te bucuri ca mai sunt inca doua carti de citit; ar fi un pacat real daca universul imaginat si prins intre coperti nu ar duce o politica expansionista si sa fie descris mai in detaliu. Ca un sfat, daca puneti mana pe aceste jocuri fiti pregatit sa mai jucati de doua ori: “Sfidarea” si “Revolta”.
Adauga un comentariu