Arhive din May, 2010

Cartea cimitirului – Dansand printre morminte

On May 31, 2010 in Autori, Carti, SF

016“In bezna era o mana si mana tinea un cutit.” Asa incepe Cartea cimitirului. Fanii lui Neil Gaiman isi freaca mainile fericiti, in timp ce cititorii mai putin familiarizati cu lucrarile scriitorului britanic se intreaba daca este vorba de un thriller sau poate chiar un horror. Asistam in continuare la asasinarea unei familii din care supravietuieste doar un copil, care se refugiaza in cimitirul din apropiere. Sa fie vorba de un roman politist? Inceputul este insa inselator.

Baiatul, denumit Nobody Owens in absenta numelui real, sau pe scurt Bod, este adoptat de o familie de fantome bune la inima, care nu au avut copii in timpul vietii si se angajeaza sa il creasca pe micut. In sfarsit, e clar ca avem de-a face cu un fantasy. Dar incadrarea intr-un anumit gen nu este neaparat importanta. Mult mai interesant este universul creat de Gaiman. Abia in cimitir isi da acesta frau liber la imaginatie.

Pe langa personajele fantastice, necesare pentru a da savoare actiunii, avem de-a face cu o societate bine structurata, chiar daca membrii acesteia sunt morti. Exista si un paznic, capabil sa interactioneze cu ambele lumi, si un secret bine ascuns care se dovedeste a avea o influenta decisiva asupra destinului lui Nobody.

Oricine a intrat in contact cat de cat cu copiii stie ca nu este deloc usor sa te ocupi de ei. Astfel, o mare parte din locuitorii cimitirului este implicata in cresterea, educarea si protejarea lui Bod. La nevoie se apeleaza si la ajutor din exterior, pentru ca toata lumea isi ia indatoririle in serios si, chiar daca nu se manifesta pe fata, toti l-au indragit pe baiat. Read the rest of this entry »

Don Giovanna – Amanda Prantera

On May 29, 2010 in Autori, Carti, Literatura contemporana, Romanul de dragoste

0Citind pasajele de pe coperta romanului Don Giovanna inainte de a lectura cartea (presupun ca multi procedeaza astfel), dar si la final, am realizat intr-adevar ca Amanda Prantera descrie un intreg spectacol, o opera fermecatoare, amuzanta in care Giovanna este pseudonimul unei artiste.

Inca de la prima pagina ma intrebam daca imi va trezi interesul, tinind cont de structurarea deosebita pe capitole  scurte si titlurile acestora cu numele personajelor care isi expun gandirea ca un amestec de jurnale, sau mai bine spus daca ma va deconecta de viata tumultoasa a familiei mele.

Don Giovanna nu m-a dus cu gandul numai la o carte, ci si la arta picturala, muzicala- Don Giovanni de Mozart. Cui nu-i place Mozart, alaturi de un roman de dragoste? Unui indragostit sau ,in situatia mea, unei persoane care a iubit candva la maximum si care incearca sa-si aminteasca citind o poveste romantica din tinutul Umbria, Italia, unde viata incepe sa imite arta in neasteptate chipuri.

Amanda Prantera este nascuta in estul Angliei, dar s-a stabilit in Italia la 20 de ani. Am precizat aceste date despre autoare pentru ca si unul dintre personaje  este scriitor, englez si s-a stabilit in Italia (mi-am amintit de singura mea calatorie de vis in afara granitelor tarii si anume la Roma- un oras plin de istorie puternica, dar si de ruine, de mai multi turisti, decat italieni). Un scriitor nobil  englez , Henry Thirsk, considera ca s-a transformat intr-o nulitate de cand traieste pe pamant italian alaturi de sotia sa, Gaia (un nume interesant, la fel ca si cel al rivalei sale, Joanna Vulpi),  fiind de fapt  pierdut printre randurile romanului sau neterminat. Acesta isi ocupa o vara in folosul comunitatii punand in scena opera Don Giovanni  de Mozart (interpretata prima data la Praga, in 1787- o informatie de cultura generala precizata in roman), dar nu cu actori profesionisti. Sotia sa, Gaia il admira, il iubeste, il ocroteste; poate chiar l-a sufocat cu atata adoratie. Insa nu o condamn, ea stie mai bine ce spune: ”Nu este o treaba usoara sa fii partenera unui scriitor: trebuie sa te gandesti la toate aceste lucruri. Si sa fii foarte atent si foarte sensibil.” Am impresia ca autoarea isi exprima o parte din sentimentele si trairile proprii. Read the rest of this entry »

Exploratorul – un SF extrem de savuros

On May 28, 2010 in Autori, Carti, SF

Jack McDevitt_ExploratorulEste greu sa pornesti o recenzie asupra unei carti atat de bune pe cat e Exploratorul de Jack McDevitt.  Bineinteles, as putea sa va zic despre diferentele notabile intre aceasta lucrare si altele apartinand genului; as putea sa vorbesc despre personajele deosebit de umane ale intrigii; sau as putea sa va vorbesc despre una dintre cele mai bune povesti de mister scrise vreodata. Dar nu am s-o fac. Am sa va vorbesc in schimb despre imersiune, despre lumea credibila din aceasta carte, care e poate cea mai mare calitate a sa.

Literatura SF intr-adevar nu duce lipsa de universuri fantastice in care sa ne pierdem. Dar putine dintre acestea sunt la fel de uimitoare si de bine redate precum reuseste Jack McDevitt aici. Parte din acest mare success trebuie atribuit stilului absolut natural in care autorul scrie la persoana I, si din perspectiva unei femei chiar.

Suntem obisnuiti ca SF-ul sa fie ceva indepartat, aproape de neatins, extraterestru chiar. Poate de asta am fost incredibil de placut impresionat cand am descoperit ca aici avem parte de o poveste scrisa intr-un mod firesc, accesibil si aproape oral. Personajul ne povesteste aventura sa, dar o face pentru compatriotii sai, din vremea sa. Exploratorul este SF-ul scris despre viitor dar fara a parea strain de noi, fara a fi indepartat, chit ca distanta temporala e de peste 9000 de ani. Nimic nu rupe fluxul povestirii si curgerea ei, nimic nu ne scoate din naratiune pentru o explicatie asa, mai pentru maimutele din trecut. Read the rest of this entry »

Fiara – Cosma Brasoveanu

On May 28, 2010 in Autori, Carti, Suspans

0Cosma Brasoveanu este un fost actor roman de cinema din generatia lui Florin Piersic. A publicat 3 romane dintre care 2 aparute la editura Nemira (Fiara, Un martor incomod). Acesta este sotul cunoscutei autoare de romane politiste – Rodica Ojog-Brasoveanu, ale carei carti le citesc cu mare drag, cu emotie si cu sufletul la gura.

Fiara este unul dintre volumele in care mi se pare ca actiunea are un fir simplu dar care pe comisar il solicita la maximum pentru a deosebi adevarul de atmosfera creata ce incurca lucrurile.

Doamna Papadopol, desi inaintata in varsta este vizitata des de o fetita careia ii explica bunele maniere si lectii, dar care vine la aceasta mai mult pentru a privi papusa cu chip de portelan la care tanjeste. Cand batrana este gasita in camera ei moarta, ceea ce atrage atentia politiei este lipsa portretului Davidei de deasupra noptierei.

Mariana Ion sub numele slujnicei Aneta, lucreaza in casa maiorului Patrascu, ingrijind de treburile casei si de fetita orfana a acestuia – Nina.
Schimbandu-si infatisarea, dar mereu ascunzandu-si mainile pune la cale o crima cu batranul Arthur Papadopol pentru a intra in posesia bunurilor valoroase ale acestuia. Read the rest of this entry »

XHTML CSS RSS